Femeia care a născut și a crescut un Guvern

Când auzim de Zoe Farfara, devenită Golescu prin căsătorie, o vedem pe mama unui întreg Guvern. Spunem asta fiindcă ea și soțul ei, nu mai puțin celebrul Dinicu Golescu au contribuit prin educația dată fiilor lor, la propășirea României.

Zoe Farfara - fiică a Craiovei. Ce portofolii au ocupat fiii ei?

Zoe Farfara a văzut lumina zilei la 30 decembrie 1792, în Bănia Craiovei.  A fost fiica unui ispravnic din Craiova, boierul Alexandru Farfara. El era căsătorit cu Dumitrana Pârșcoveanu.

Nicolae Golescu a fost Locotenent Domnesc la 1848 și 1866. A fost prim-ministru în Guvernul Țării Românești (undeva între 1859 și 1861) și ministru în diverse portofolii (interne, lucrări publice) ca și frații săi Alexandru, Ștefan, Radu (colonel în Armata Română) și vărul lor Alexandru „Arăpilă”.

Zinca Golescu a ajutat la traducerea din franceză a multor cărți, la popularizarea  cărții lui Dinicu Golescu, ”Însemnare a călătoriei mele”, care descrie călătoriile efectuate de el, în Occident, între 1824 și 1826. Cartea a fost publicată în 1826 la Buda, la editarea ziarului ”Fama Lipschii”, în iunie-decembrie 1827,  un fel de ziar cu știri externe (în special din Leipzig, de unde proveneau faimoșii negustori ”lipscani”), la editarea ”Curierului Românesc”, alături de Ion Heliade Rădulescu.

Dezvăluiri din interiorul raidului care l-a eliminat pe Osama bin Laden. Un veteran SEAL Team 6 descrie momentele critice ale operațiunii

Ordinul lui Bolojan! PNL la vânătoare de voturi în zona AUR și SOS pentru a bloca moțiunea de cenzură

Drumul de la Zoe Farfara la Zinca Golescu

Dinicu Golescu s-a născut la 7 februarie 1777, la Golești, Muntenia sub numele Constantin Radovici, fiind fiul boierului Radu-Răducanu din Golești și al Zoiței Goleasca, născută Florescu. În 1804, a luat-o de soție pe Zoe (Zinca) Farfara,.  Zinca fost căsătorită 26 de ani cu boierul Dinicu Golescu, dăruindu-i acestuia patru fii, cu toții mari revoluționari pașoptiști Ștefan, Nicolae, Radu, Alexandru și o fiică Ana.

Tot ei s-au preocupat și de educația unui nepot, fiul lui Iordache, fratele lui Dinicu. Fiica Zincăi și a lui Dinicu, Ana a devenit prin căsătorie, Ana-Racoviță. A avut 9 copii cu Alexandru Racoviță, din care, o fiică a ei a fost soția doctorului Carol Davila. Până la moartea ei tragică, Ana Davila, nepoata Zincăi Golescu a avut 4 copii, inclusiv scriitorul Alexandru Davila.

Zinca și-a însoțit soțul în exilul de la Brașov, în 1821-1822, după revoluția din 1821. Când soțul a pornit în călătoriile din perioada 1824-1826, Zinca Farfara Golescu a rămas acasă, fiind o mamă dură, educându-și copiii în spirit modern. După 1826, a continuat să se implice activ, patronând activitățile culturale inițiate de soțul său în casa lor nou construită din București, de pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei) și sprijinind școala de la Golești, înființată de către banul Golescu și restructurată de ea și soțul ei în 1826, unde învățau copii români din toate categoriile sociale, pe cheltuiala familiei Golescu. Casa lui Golescu va deveni sediul Palatului Domnesc al lui Cuza și prima reședință a principelui Carol I, în 1866, când a venit la București.

Venerabila văduvă Zinca Golescu, între Revoluție, Unire și Independență

Ca văduvă, din 1830, când Dinicu Golescu a murit subit (în data de 5 octombrie 1830), ea nu s-a mai recăsătorit, supraviețuindu-i soțului ei încă 49 de ani. Între 1830 și 1848 a sprijinit răspândirea ideilor revoluționare de către cei patru fii și nepotul ei.  După 1849, a fost exilată la Sibiu, apoi în Imperiul Otoman, de unde Omer Pașa i-a permis repatrierea fără a permite și copiilor săi să revină în țară.

Deoarece a militat deschis pentru un nou conflict ruso-otoman și în lipsa acestuia, pentru sensibilizarea opiniei internaționale pentru declanșarea unei noi mișcpri revoluționare, Zinca Golescu a primit interdicția de a mai locui în București, reprezentanții diplomatici ai Rusiei sfătuind-o să se refugieze pe moșia de la Golești.

După Congresul de Pace de la Paris, din 1856, a militat pentru Unire. Unirea Principatelor din 1859 a readus-o în București, acum fiii săi fiind demnitari de stat, continuând să lupte pentru modernizarea statului român.

Zinca Golescu s-a stins din viață pe 7 februarie 1879. Cu 102 ani mai înainte, pe 7 februarie 1777 se născuse soțul ei, Dinicu Golescu.

A avut un destin destul de tragic, Zincăi Golescu supraviețuindu-i doar unul dintre fii, Radu Golescu, fiica și ceilalți băieți decedând înainte de anul 1879, anul morții sale.