Într-o postare pe blogul bodnariufamily. org, soții Marius și Ruth Bodnariu anunță că se întorc în România. Decizia lor vine după o lungă confruntare cu autoritățile norvegiene, care, la sfârșitul anului trecut, le-au luat cei cinci copii și intenționau să-i plaseze în grija altor familii. În România și în străinătate au avut loc numeroase mitinguri în care se cerea ca statul norvegian să returneze copiii.

Nimic nou în ancheta poliției

Abia în iunie, după circa șapte luni de despărțire, cei cinci minori au revenit la părinți. Totuși, statul norvegian nu pare să accepte înfrângerea, ceea ce i-a determinat pe soții Bodnariu să părăsească țara. „Cu o inimă recunoscătoare și plină de mulțumire față de Dumnezeu și față de dumneavoastră, vă aducem la cunoștință că neam hotărât să ne stabilim în România. După întoarcerea copiilor, mai cu seamă în ultima vreme, am încercat să ne găsim intimitatea, liniştea şi pacea în familie prin a părăsi Naustdal şi a vizita România. Considerăm deja aceasta ca pe o reuşită din mai multe motive, ceea ce ne-a determinat să luăm decizia de a rămâne în România”, au scris soții Bodnariu. Ei explică faptul că ancheta poliției, care-i suspectează de violențe împotriva minorilor, nu este una nouă, ci continuarea celei deja declanșate. „Legat de cazul cu poliția, dorim să facem câteva clarificări: nu este un caz nou, este același caz început în noiembrie 2015. Nu sunt date sau dovezi noi și cu toate acestea ne surprinde decizia oficialilor de a continua acest caz într-o astfel de manieră”, arată cei doi soți.

Barnevernet, o organizație disfuncțională

Cazul familiei Bodnariu a atras atenția asupra modului în care acționează, în Norvegia, serviciul de ocrotire al copilului, așa-numitul Barnevernet. Într-o scrisoare de protest către Ministerul Copiilor, 170 de experţi care colaborează cu Protecţia Copilului – avocaţi, psihologi, asistenţi sociali – au avertizat că Barnevernet este o „organizaţie disfuncţională care face erori grave de judecată, cu consecinţe profunde”. „Lipseşte ceea ce eu aş numi factorul uman. O lipsă de empatie, oferirea unei atmosfere în care oamenii să poată învăţa. Este vorba mai degrabă de intervenţii ale poliţiei”, a explicat psihologul Einar Salvesen, unul dintre semnatari.

Separarea de părinți, o traumă

Un psiholog clinician român, Mircea Toplean, a explicat că trebuie făcută o diferență „între bătaie ca instrument (mai mult sau mai puțin discutabil, dependent de context cultural etc.) și atitudinea de fond a părintelui față de copil”. În plus, el a apreciat că „să separi copiii de părinți în urmă unor mărturisiri făcute chiar de copii are un efect devastator în primul rând asupra copiilor denunțători”. Toplean i-a ironizat pe „părinții hipsteri”, aliați cu Barnevernet, care au uitat că minorii au nevoie de „disciplinare, limitare, structurare”.