Bulgaria, Croația și România, alături de Cipru și Irlanda, sunt singurele state membre ale UE din afara spațiului Schengen fără granițe.

La începutul lunii iulie, Parlamentul European (PE) a votat covârșitor în favoarea aderării Bulgariei, Croației și României la spațiul Schengen.

Cu excepția Irlandei, toți membrii Uniunii Europene sunt obligați să adere la zonă în conformitate cu tratatele de aderare la UE, iar

Parlamentul European și-a reiterat acum recomandarea ca admiterea să fie accelerată.

„Funcționarea pe deplin a spațiului Schengen și viitoarea extindere a acestuia pentru a include țările candidate la Schengen rămân esențiale pentru integrarea politică, economică și socială suplimentară, încurajând coeziunea și reducând decalajele dintre țări și regiuni și fiind o condiție prealabilă pentru protejarea principiului libertății de mișcare”, afirmă recentul raport anual al PE privind funcționarea spațiului Schengen.

În ceea ce privește Bulgaria și România, același raport recomandă Consiliului European să „își onoreze angajamentul și să ia o decizie imediată cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene”.

În raport se mai arată că acum Croația a luat „măsurile necesare pentru a asigura condițiile cerute pentru aplicarea integrală a normelor Schengen”, raportul afirmând în continuare că „viitorul spațiului Schengen trebuie să fie fără fragmentare”.

Consiliul rămâne indecis

În ciuda entuziasmului PE pentru perspectiva unei extinderi a Schengen, Consiliul - format din șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE - nu este unanim în această privință.

„Votul nu reprezintă o schimbare de părere în PE, care a votat într-un mod similar deja în 2018. Decizia este luată de Consiliul European, unde guvernele trebuie să voteze în unanimitate pentru”, a spus, pentru Emerging Europe, Frank Schimmelfennig, profesor de politică europeană și membru al Centrului pentru Studii Comparative și Internaționale al ETH Zürich.

Bulgaria și România au fost declarate ca „îndeplinind toate criteriile pentru încheierea cu succes a procesului de evaluare Schengen” pentru prima dată într-o rezoluție a PE adoptată la 8 iunie 2011, dar decizia a fost respinsă de Consiliu în ziua următoare, 9 iunie. Finlanda și Țările de Jos au blocat intrarea celor două țări în luna septembrie a aceluiași an.

„Două state membre au blocat în mod constant aderarea, invocând corupția și criminalitatea organizată. Nu am văzut indicii ale unui consens iminent în Consiliul European”, adaugă Schimmelfennig. Mark Rutte, prim-ministru al Țărilor de Jos din 2010, a fost printre criticii care s-au pronunțat în mod constant împotriva unei extinderi a Schengen, de când este în funcție.

„Lucrurile s-ar putea schimba atunci când un nou guvern va fi instalat, în cele din urmă, în Țările de Jos, întrucât premierul a fost principalul oponent [al unei extinderi a Schengen], dar nu există prea multe date care să sugereze că principalul partid - Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), de centru-dreapta - și-ar fi schimbat poziția cu privire la această problemă”, a declarat, pentru Emerging Europe, Dimiter Toshkov, profesor asociat de politici ale Uniunii Europene la Universitatea Leiden.

Oboseala extinderii

Marie-Eve Bélanger, de asemenea membru al Centrului pentru Studii Comparative și Internaționale al ETH Zürich, se bazează în continuare pe sugestia lui Toshkov că unii reprezentanți ai Consiliului European blochează extinderea spațiului Schengen, în baza unor motive politice sau alte motive părtinitoare.

„În ultimii ani, am văzut o creștere a deciziilor de excludere bazate nu pe criterii obiective, ci mai degrabă pe criterii politice, cum ar fi împărtășirea unei identități europene și apartenența la comunitatea europeană”, spune Bélanger pentru Emerging Europe. Potrivit lui Bélanger, care este specializat în cercetarea teoriilor integrării europene, există paralele clare între stagnarea progresului Bulgariei, Croației și României de aderare la spațiul Schengen și traseul, în mod similar epuizant, al vecinilor din Balcanii de Vest către aderarea la UE.

În ciuda realizării unor progrese satisfăcătoare privind îndeplinirea criteriilor de aderare, statele membre au creat cele mai semnificative obstacole în calea extinderii Balcanilor de Vest.

Cel mai recent, Bulgaria a blocat tratativele de aderare la UE ale Macedoniei de Nord (și simultan ale Albaniei). Înainte, în 2018, Țările de Jos au blocat tratativele Albaniei, bazându-se pe același raționament oferit pentru a susține că Bulgaria, Croația și România nu sunt pregătite să adere la Schengen, invocând inclusiv preocupări legate de corupție și de criminalitatea organizată.

„UE a devenit mai reticentă față de toate formele de extindere, iar procesele de extindere au devenit mai dificile și cu o perspectivă nedeterminată. Acest lucru ar putea însemna că, în ciuda reformelor pozitive din statele candidate și a respectării condițiilor de aderare, acele țări ar putea avea încă un drum lung de parcurs înainte de a putea adera la UE”, subliniază Bélanger.

Un imbold pozitiv

„Pe de altă parte, un proces de aderare rapid și reușit ar putea oferi UE o victorie importantă în ceea ce privește integrarea teritorială în urma recentului proces Brexit”, adaugă ea, exprimând o opinie informată cu privire la extinderea Balcanilor de Vest. „Cert este că aderarea la spațiul Schengen pentru aceste trei țări ar putea contribui la revitalizarea proceselor de extindere a UE în Balcani, care au început să stagneze de la aderarea Croației la UE, în 2013, deja în urmă cu opt ani.”

Aflată la președinția Consiliului, Slovenia a promis nu numai că va readuce pe agendă extinderea UE în Balcanii de Vest, ci și că va sprijini includerea Bulgariei, Croației și a României în spațiul Schengen, în special în speranța de a susține cazul Croației, cu care împarte o frontieră, cu un punct de trecere problematic, unde se poate aștepta ore întregi.

În iunie, Comisia Europeană și-a dezvăluit planurile de a introduce reforme majore în spațiul Schengen, care s-a confruntat cu dificultăți interne de la criza migranților din 2015 și acum, cu pandemia de Covid-19.

În cadrul aceluiași eveniment, Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, a declarat: „Am evaluat Bulgaria, România și Croația și considerăm că îndeplinesc cerința de a fi membri cu drepturi depline în spațiul Schengen și este important să ne amintim că nu este vorba doar de așteptarea acestor țări și a cetățenilor [acestor] țări, ci și de obligația de a intra în spațiul Schengen.”

În mod similar, Bélanger concluzionează: „Parlamentul European a adoptat în mod tradițional o atitudine de incluziune atunci când vine vorba de extinderea spațiului său politic. Și este cu siguranță un semn bun că deputații europeni recunosc copleșitor că Bulgaria, Croația și România îndeplinesc cerințele tehnice necesare aderării la spațiul Schengen.”