Afaceri. Sursa foto> pixabay.com
Din cuprinsul articolului
Externalizarea profiturilor, în vizorul autorităților. Într-un context economic tensionat și cu presiuni bugetare crescânde, coaliția de guvernare discută un pachet de măsuri fiscale menit să crească veniturile statului.
Printre ideile avansate de liderii politici se numără și o propunere radicală: limitarea posibilității multinaționalelor de a-și transfera profiturile în afara României prin deducerea unor cheltuieli considerate discutabile.
Externalizarea profiturilor, în vizorul autorităților
Concret, propunerea – aflată în stadiu de discuție tehnică – vizează interzicerea deductibilității cheltuielilor pentru servicii de consultanță, management, asistență sau alte tipuri de servicii prestate de firme afiliate din afara țării.
Ședința de Guvern. Sursa foto: Facebook/Ilie Bolojan
Astfel, corporațiile ar putea fi împiedicate să mai reducă baza impozabilă din România prin plăți efectuate către entități din același grup, înregistrate în jurisdicții cu fiscalitate favorabilă.
O inițiativă similară a fost depusă în 2023 de un grup de parlamentari liberali, printre care actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, și șeful Comisiei de Buget din Camera Deputaților, Bogdan Huțucă.
Proiectul propunea modificarea Codului Fiscal astfel încât anumite cheltuieli externe – în special cele realizate între entități afiliate – să nu mai fie deductibile. În plus, companiile care ar continua să aplice astfel de scheme ar fi fost sancționate cu dublul sumelor deduse nelegal.
Inițiativa a fost aprobată de Senat, dar a rămas blocată la Camera Deputaților, fără un vot final, fiind considerată prea agresivă de o parte a mediului de afaceri.
Cum funcționează externalizarea profiturilor
Externalizarea profitului prin mecanisme de optimizare fiscală este o practică răspândită în rândul marilor grupuri internaționale. Printre metodele cele mai utilizate se numără:
Prețurile de transfer: companiile din același grup efectuează tranzacții între ele – bunuri, servicii, know-how – la prețuri care nu reflectă realitatea pieței. Astfel, profiturile pot fi direcționate din România către țări cu impozite reduse, sub pretextul plății unor „servicii” de marketing sau IT.
Companiile românești. Sursa foto: Pixabay
Împrumuturi intragrup: filiala din România este împrumutată de compania-mamă la dobânzi mari, crescând cheltuielile și diminuând profitul local.
Facturarea de servicii fictive sau greu cuantificabile, precum „asistență tehnică”, „strategie globală” sau „coordonare regională”, care sunt dificil de evaluat din perspectiva beneficiului real adus filialei din România.
Datele analizate de experții guvernamentali arată că, în prezent, circa 1.500 de companii mari înregistrează o cifră de afaceri totală de aproximativ 250 de miliarde de euro. Dintre acestea, aproape 70 de miliarde de euro reprezintă cheltuieli administrative, din care mai bine de jumătate – adică aproximativ 40 de miliarde – sunt direcționate către entități din afara țării.
Ce prevede legea actuală
Potrivit Codului Fiscal, în special art. 11 și prevederile privind prețurile de transfer, autoritățile pot recalifica tranzacțiile între părți afiliate dacă acestea nu reflectă condițiile de piață.
Companiile mari sunt obligate să întocmească un dosar al prețurilor de transfer și să justifice fiecare tranzacție intragrup. ANAF poate impune ajustări sau sancțiuni dacă identifică practici abuzive.
Cu toate acestea, controalele sunt dificil de realizat, documentația este complexă, iar disputele pot dura ani de zile în instanță.
Avertismente din partea economiștilor
În timp ce o parte a decidenților politici consideră că măsura ar putea contribui la stoparea „exportului de profit”, economiștii atrag atenția că efectele colaterale pot fi semnificative.
Valentin Ionescu, consultant financiar, susține că, deși unele dintre aceste cheltuieli externe pot părea nejustificate, nu există o bază legală clară pentru a le bloca pur și simplu. „Este o zonă sensibilă, iar o astfel de măsură poate genera reacții negative din partea investitorilor internaționali. Avem deja un regim fiscal complicat, iar o intervenție prea brutală ar putea afecta climatul de afaceri”, a declarat Ionescu.
La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu consideră că inițiativa este „nerealistă” și ignoră modul în care operează corporațiile globale. „Să impui cheltuieli strict locale într-un grup internațional este o eroare economică. E ca și cum ai cere unei companii globale să se comporte ca una națională. Se încalcă logica afacerilor internaționale”, avertizează Negrescu.
Pentru moment, măsura este încă în faza de analiză, iar decizia aparține liderilor coaliției. Premierul Ilie Bolojan s-a arătat până acum rezervat față de ideile care vizează direct multinaționalele, exprimându-și preocuparea pentru menținerea unui climat stabil pentru investitori.
