Galeria Romană propune o întâlnire cu Constantin Flondor, un artist inconfundabil, și lucrările sale pline de puritate.

Zilele acestea, la Galeria Romană ninge. Cu fulgi imaculați, cu o geometrie perfectă. Dar sunt calzi, ca inima pictorului care i-a închipuit pe pânză. Una dintre cele mai suave și, în același timp, profunde expoziții așteaptă să fie descoperită în inima orașului agitat: „CERNERE-CER”, a artistului Constantin Flondor. Constantin Flondor, „cavaler al cerului”, cum îi spune maestrul Mihai Sârbulescu, este membru al grupului PROLOG. Constantin Flondor are „aliniere cu Cerul”, așa cum simte arhitectul și artistul plastic Militza Sion.

Expoziția lui Tinu, artistul-matematician, este o călătorie într-o lume perfectă și pură. E plină de emoție, chiar dacă, știind cât preț pune Constantin Flondor pe geometrie, nu te aștepți să ți se încălzească sufletul la întâlnirea cu lucrările sale. Și totuși, în această aparentă simplitate a liniilor de pe pânze, există atâta emoție, încât ai impresia că ai atins cerul cu fruntea. Nu este o expoziție dedicată iernii. Este un dar spre redescoperirea picăturii de puritate care a mai rămas în noi. Așa cum spunea acel iubit de toți, mentorul Grupului Prolog, Paul Gherasim: „Lucrurile cele adânci sunt lucrurile simple(…). Să rămână ceva din frumuseţea, din taina darului dumnezeiesc”.

Eminescu

Emoție și matematică. Foarte greu de asimilat, mai ales de un privitor fără studii profunde de artă, de matematică, de filosofie. Dar „(…) matematica este un text lăsat pentru a desluși o părticică din înțelepciunea divină. Sensibilitatea mea pentru fulgul de nea ține de reluarea unor gânduri mai vechi în analogie cu simbolul pentru Cer și Cernere. Am găsit în Fragmentarium-ul lui Eminescu următoarea minunată observație: «Crucea bizantină este ca un fulg de nea, mic reprezentant al universului».

În acest fel lucrurile se leagă, iar geometria pe care o utilizez nu este rezultatul unor invenții, ci a unor descoperiri, a unor observații. Există ceva ce circulă între noi și lume… Când aflu o taină, un mister, este o bucurie”, spunea la un moment dat Constantin Flondor. Începi să înțelegi…

Vremea de aur a picturii

La vernisajul de la începutul lunii octombrie, emoția din imaculatele lucrări s-a transmis tuturor celor care au venit la Galeria Romană la această întâlnire de seamă. De două ori de seamă: întâlnire cu lucrările maestrului Constantin Flondor, întâlnirea dintre membri ai Grupului Prolog. Amintiri despre Grupul Prolog și domnul Gherasim. Începuturile galeriei legate de aceiași domni. Gherasim și Flondor. Și expoziția, expoziția…

„E suficient să te uiți la lucrările care sunt expuse și să îl vezi pe domnul Flondor. Inconfundabilul domnul Flondor”, a descris pe scurt ce se întâmpla acolo galeristul Emil Ene. Maestrul Mihai Sârbulescu a deslușit câteva simboluri. „Cernere - Cer, e titlul expo ziției. Tinu Flondor - cavaler al cerului. Cernere - CerVăzduh. Tinu Flondor mi-a atras atenția odinioară că văzduh înseamnă văz Duh. Cer - Cernere - Cernăuți - Cenușă. De-a lungul vremii, Tinu Flondor mi-a recitat, inclusiv aseară, un poem splendid al lui Lucian Blaga care se termină în felul următor: repet Cer- Cernere - Cernăuți: „Cântă-n vatră greierușa/ Mai ușoară ca viața e cenușa,/ e cenușa...”. Maestrul Sârbulescu a amintit de celebra predică a sfântului Francis de Assisi, care se urcă pe un deal, vede amar de lume venită să-l asculte.

El i-a pământ- „cenușa”- și-l pune pe cap și pleacă fără a scoate o vorbă. „Cernere… Cenușa lui Tinu este imaculată, este făina, cu care are lucrări pictate aici în expoziție. Făina. Betlheem- locul Nașterii Domnului. În ebraică înseamnă casa pâinii”. Acum înțelegi mai bine… Fulgul, Crucea, Căința, Pocăința… „Cer, cernere, Cernăuţi. Constantin Flondor, cavaler al cerului. Cer cu nori vestitori de vreme bună: vremea de aur a picturii, a încheiat Mihai Sârbulescu.