„Marea Neagră, cu certitudine, nu va fi o a doua Marea Nordului. Lucrările de explorare au dat rezultate doar în România. În Turcia, care deține cea mai mare parte din Marea Neagră, explorările nu au avut rezultate”, a spus Pătruți, în cadrul Forumului Energetic Regional FOREN, transmite Agerpres.

Potrivit acestuia, până în prezent, cercetările realizate de ExxonMobil-OMV Petrom și Lukoil au pus în evidență zăcăminte de 130 de miliarde de metri cubi la nivel de resurse geologice.

„Dacă am putea exploata această cantitate în totalitate, ceea ce este puțin probabil, iar pentru a o exploata rentabil este nevoie de o producție de 6 miliarde de metri cubi pe an, am avea o producție de până la 20 de ani. Această producție din Marea Neagră se va suprapune peste actuala producție din zăcămintele de pe uscat, de 6 miliarde de metri cubi pe an, care are o descreștere constantă”, a explicat Pătruți.

Interconectarea sistemelor de gaze, esenţială

El a adăugat că explorările din Marea Neagă vor începe numai dacă prețurile gazelor și țițeiului vor crește și dacă sistemul de transport al gazelor va fi conectat la piețele internaționale.

„Cererea în țară a scăzut foarte mult, iar investitorii care vor extrage aceste zăcăminte au nevoie de piață de desfacere și de transportul gazelor de la perimetrele maritime, care sunt destul de departe, la 150-200 de kilometri de țărm. Deci, o să avem de așteptat”, a mai spus consilierul CNR-CME.

Potrivit acestuia, pe termen mediu și lung, viitorul energetic al României depinde de interconectarea sistemelor de gaze și energie electrică, dar și de diversificarea surselor.

Alexandru Pătruți a fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în perioada 2009 – 2012.

 

Te-ar putea interesa și: