Deficit bugetar. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Deficitul guvernamental a înregistrat o ușoară scădere la nivelul Uniunii Europene și în zona euro în primul trimestru din 2025, comparativ cu finalul anului trecut, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Deși tendința generală este de reducere, România se menține în fruntea clasamentului negativ cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Deficitul guvernamental în scădere: România, încă în zona roșie
În perioada ianuarie-martie 2025, deficitul guvernamental ajustat sezonier a scăzut în Uniunea Europeană de la 3,3% din PIB în trimestrul al patrulea din 2024, până la 2,9%. Zona euro a urmat aceeași direcție, cu o ajustare similară. România a înregistrat, de asemenea, o scădere, dar rămâne în continuare țara cu cel mai mare dezechilibru bugetar: de la 9,6% din PIB în trimestrul anterior, la 7,5% în primul trimestru al acestui an.
Franța (5,6%) și Belgia (5,5%) completează podiumul celor mai mari deficite din UE. La polul opus se află Cipru, care a raportat un excedent de 5,6% din PIB, urmată de Grecia, cu un plus bugetar de 4,2%.
România, lider la deficit și în creșterea datoriei publice
Pe lângă deficitul guvernamental ridicat, România figurează și printre statele care au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice. Potrivit Eurostat, raportul datorie-PIB a urcat de la 54,8% la final de 2024, la 55,8% în primul trimestru din 2025.
Această creștere echivalează cu o datorie totală de 998,1 miliarde de lei, față de 963,9 miliarde de lei în trimestrul precedent
Deficitul guvernamental / sursa foto: ec.europa.eu
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, România a consemnat o creștere de 4,1 puncte procentuale a datoriei raportate la PIB, o evoluție similară cu cea din Austria. Doar Polonia (6,1 p.p.) și Finlanda (5,1 p.p.) au avut salturi mai mari.
Deficitul guvernamental ridicat, în ciuda tendinței de stabilizare
În total, 16 state membre au înregistrat o creștere a datoriei guvernamentale în raport cu PIB-ul de la un trimestru la altul. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în Austria și Slovacia (ambele +3,5 p.p.), Slovenia (+2,9 p.p.) și Italia (+2,5 p.p.). La polul opus se situează statele cu cele mai mici datorii guvernamentale raportate la PIB: Bulgaria (23,9%), Estonia (24,1%) și Luxemburg (26,1%).
Pe ansamblu, în zona euro, raportul mediu datorie-PIB a crescut de la 87,4% la 88%, iar în Uniunea Europeană, de la 81% la 81,8%. Deși aceste creșteri sunt moderate, ele vin pe fondul unei stagnări economice care complică și mai mult gestionarea deficitelor bugetare în statele membre.
