Europa caută soluții pentru facturile la energie. România, printre țările vizate de schimbările pregătite de UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Aproape 50 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu își permit să își încălzească locuințele la un nivel adecvat, iar scumpirea gazelor naturale riscă să agraveze situația odată cu apropierea iernii. Creșterea prețurilor pe piețele internaționale, tensiunile din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei pun presiune asupra sistemului energetic european. Miniștrii energiei din statele membre au discutat la Luxemburg despre reducerea facturilor și protejarea populației, însă nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor măsuri suplimentare, potrivit Euronews. Situația este importantă și pentru România, care face parte din piața energetică europeană și este expusă fluctuațiilor prețurilor la gaze și electricitate.

România, prinsă în ecuația energetică a Europei. De ce ar putea crește presiunea asupra facturilor

Deciziile adoptate la nivelul Uniunii pot influența politicile naționale privind facturile, sprijinul acordat gospodăriilor și investițiile în infrastructura energetică.

Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a atras atenția că aproximativ 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi locuințele în condiții corespunzătoare.

Deși autoritățile europene nu anticipează o lipsă de petrol sau gaze naturale, există riscul unei crize economice provocate de scumpirea energiei, care ar putea face utilitățile de bază inaccesibile pentru tot mai multe familii.

Pensia anticipată și un drept care poate fi suspendat. Situațiile prevăzute de lege

Penalitățile de la întreținere. Ce nu au voie să facă asociațiile de proprietari

Facturi. Sursa foto: Arhiva EVZ

De ce se scumpește energia în Europa

Piața energetică europeană este influențată de mai multe evoluții geopolitice. Conflictul din Orientul Mijlociu și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei au amplificat instabilitatea aprovizionării, iar prețurile angro ale gazelor naturale au depășit recent 97 de euro pe megawatt-oră. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din 2022.

În același timp, depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de aproximativ 75%, comparativ cu 83% în aceeași perioadă a anului trecut.

Europa a fost nevoită să își schimbe considerabil sursele de aprovizionare după invazia Rusiei în Ucraina. Dacă înainte de război gazele rusești reprezentau aproximativ 45% din importurile europene, până în 2025 ponderea acestora a coborât la circa 12%.

Soluțiile analizate

Pentru a acoperi necesarul, statele membre au apelat la furnizori precum Norvegia, Statele Unite și Algeria. O parte importantă a gazelor transportate anterior prin conducte a fost înlocuită cu gaz natural lichefiat (GNL), care este, de regulă, mai scump.

O altă problemă este concurența cu marii importatori asiatici. Atunci când cererea crește sau apar dificultăți de transport, prețurile pot urca rapid pe piețele internaționale.

Tensiunile din Orientul Mijlociu au agravat situația, mai ales din cauza importanței Strâmtorii Ormuz pentru transporturile energetice. Prin această rută tranzitează aproape 20% din aprovizionarea mondială cu GNL.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, livrările de GNL din Qatar și Emiratele Arabe Unite au scăzut cu aproximativ 35 de miliarde de metri cubi între martie și iunie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Ce măsuri pregătește Uniunea Europeană pentru reducerea facturilor

La reuniunea miniștrilor energiei din 29 octombrie, principalele teme de discuție au vizat reducerea facturilor la electricitate și pregătirea pentru eventuale probleme de aprovizionare cu gaze în iarna 2026-2027.

Una dintre propunerile Comisiei Europene urmărește modificarea tarifelor de rețea, care reprezintă aproximativ un sfert din factura medie la electricitate a unei gospodării europene.

Aceste tarife acoperă cheltuielile pentru construirea, exploatarea și întreținerea infrastructurii electrice. Comisia vrea să încurajeze utilizarea mai eficientă a rețelelor existente, prin digitalizare, contoare inteligente și o administrare mai bună a infrastructurii.

O altă direcție vizează încurajarea folosirii electricității în afara orelor de vârf. De exemplu, încărcarea mașinilor electrice pe timpul nopții, când presiunea asupra rețelelor este mai redusă, ar putea contribui la diminuarea costurilor.

Comisia Europeană a propus și ca acciza aplicată electricității să nu depășească nivelul celei pentru gazele naturale. Măsura ar urmări să încurajeze trecerea la încălzirea electrică și la alte tehnologii care folosesc electricitatea.

Propunerile au întâmpinat însă opoziție din partea mai multor guverne. Treisprezece state, printre care Germania și Italia, au cerut retragerea inițiativei privind majorarea taxelor pe gaz, considerând că aceasta ar putea afecta gospodăriile cu venituri reduse.

Discuțiile nu au dus la un compromis, iar Consiliul a amânat adoptarea unor măsuri suplimentare până în decembrie 2026.

Ce înseamnă criza energetică pentru România

România este parte a pieței energetice europene, astfel că evoluțiile de pe piețele internaționale și deciziile Uniunii Europene sunt relevante și pentru gospodăriile din țară.

Creșterea prețurilor angro la gaze poate influența costurile energiei electrice, mai ales în perioadele în care centralele pe gaz sunt necesare pentru acoperirea cererii.

În sistemul european, prețul angro al electricității este stabilit, de regulă, în funcție de costul celei mai scumpe centrale necesare pentru acoperirea necesarului de energie. Astfel, chiar dacă o parte importantă din electricitate provine din surse regenerabile, scumpirea gazelor poate influența prețul final de pe piață.

Pentru România, măsurile europene privind reducerea tarifelor de rețea, dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea gospodăriilor pot avea importanță directă. Totuși, efectele asupra facturilor depind și de politicile naționale, de structura sistemului energetic și de modul în care sunt aplicate noile reguli.

La nivel european, miniștrii au insistat și asupra diversificării surselor de aprovizionare, dezvoltării energiei curate și consolidării cooperării dintre statele membre.

Un alt subiect important îl reprezintă solidaritatea energetică, inclusiv în relația cu Ucraina și Republica Moldova. Autoritățile europene consideră că schimbul de informații și coordonarea între țări sunt necesare pentru gestionarea eventualelor dificultăți din sezonul rece.

România și celelalte state europene, în fața unor facturi mai mari

Diferențele dintre țările europene sunt importante și în ceea ce privește rezervele de gaze. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, la 26 octombrie 2026, depozitele din Germania erau umplute în proporție de aproximativ 62%, iar cele din Țările de Jos, de circa 65%. Italia avea rezerve de peste 90%.

Statele cu stocuri mai reduse ar putea fi nevoite să cumpere cantități suplimentare de gaze în timpul iernii, când cererea pentru încălzire și prețurile tind să crească.

La nivelul UE, regulile prevăd atingerea unui grad de umplere a depozitelor de 90% în intervalul 1 octombrie - 1 decembrie, cu posibilitatea unor derogări în condiții dificile de piață.

Ce ajutoare pot primi europenii și ce soluții sunt pregătite pe termen lung

Statele membre au la dispoziție mai multe instrumente pentru a proteja populația de scumpirea energiei. Printre acestea se numără reducerea taxelor și impozitelor, subvențiile, voucherele pentru energie, plafonarea prețurilor și ajutoarele acordate companiilor.

Potrivit Comisiei Europene, țările UE au cheltuit 17,9 miliarde de euro pentru asemenea intervenții numai în acest an. Dacă sprijinul va continua până la finalul anului, suma totală ar putea ajunge la 38,6 miliarde de euro.

Aceste măsuri sunt importante mai ales pentru familiile cu venituri mici, însă presupun cheltuieli suplimentare pentru bugetele publice.

Matteo Prina, șeful unui grup de cercetare de la Institutul pentru Energie Regenerabilă Eurac Research, a explicat că sustenabilitatea fiscală a acestor intervenții depinde de „amploarea și durata măsurilor”.

Sprijinul este mai ușor de menținut atunci când este „temporar” și „revizuit pe măsură ce condițiile pieței se schimbă”, a adăugat acesta.

Pe termen lung, Uniunea Europeană urmărește reducerea dependenței de combustibilii fosili, dezvoltarea surselor regenerabile și extinderea capacităților de stocare a energiei.

Ce arată cifrele

Potrivit Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), sursele regenerabile au asigurat aproximativ jumătate din producția de electricitate a Uniunii Europene în 2025.

Totuși, extinderea capacităților de producție nu înseamnă automat facturi mai mici pentru populație. Efectele depind de infrastructura disponibilă, de posibilitățile de stocare, de taxele aplicate și de tarifele de rețea.

Noah Gordon, cercetător principal în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe, a atras atenția asupra lipsei capacităților suficiente de stocare.

„Nu dispune de suficiente capacități de stocare a energiei (hidrocentrale de pompaj sau baterii) va avea nevoie de gaz pentru a acoperi cererea de vârf”, a declarat acesta.

O altă dificultate este reprezentată de interconexiunile insuficiente dintre statele membre, care împiedică uneori transportul energiei ieftine către regiunile care au cea mai mare nevoie de ea.

„Lipsa interconexiunilor între statele membre și chiar în interiorul acestora înseamnă că energia curată și ieftină nu ajunge uneori acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”, a afirmat Gordon.

În opinia lui Noah Gordon, „pentru toate acestea (n.r. statele membre), electrificarea și energia curată reprezintă singura cale către reziliență și securitatea aprovizionării”.

La rândul său, Matteo Prina susține că investițiile în energie regenerabilă trebuie însoțite de dezvoltarea rețelelor, a sistemelor de stocare și de creșterea eficienței energetice.

„Noile capacități din surse regenerabile pot începe să influențeze prețurile angro pe măsură ce proiectele devin operaționale, dar impactul asupra facturilor gospodăriilor depinde de factori precum capacitatea rețelei, stocarea, taxele, tarifele de rețea și contractele de vânzare cu amănuntul”, a declarat acesta pentru.