Criticul literar Eugen Simion, președintele Secției de literatură și fi lologie a Academiei Române, este câștigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, acordată de Societatea Internațională de Filologie. Eugen Simion este și primul român care a fost onorat cu această distincție. Mai jos, un dialog sincer cu acest „premiant” al culturii noastre.

- Evenimentul zilei: Felicitări, stimate domnule Eugen Simion! „Societatea Internațională de Filologie” v-a conferit, în urma voturilor a 200 de universități din întreaga lume, Medalia de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel”. Această recompensă, veche de aproape 100 de ani, este, îmi dau seama, foarte prestigioasă. Ce înseamnă pentru cărturarul Eugen Simion această distincție? Dar pentru omul Eugen Simion?

- Eugen Simion: Omul şi, cum zici dumneata, „cărturarul” Eugen Simion se confundă şi trăiesc împreună bucuriile şi nenorocirile. Nu-i pot despărţi! Dar să revin la întrebarea pe care mi-o pui: distincţia de care vorbeşti mă onorează, desigur, şi mă bucură. N-o aşteptam şi a venit aşa, din senin. Când am văzut cine a primit-o înaintea mea (din 1931 până azi) m-am speriat puţin. Dar mi-a trecut repede sperietura. În 2017 a primit-o marele teoretician al lingvisticii, americanul Noam Chomsky (de curând, preşedintele de onoare al „Societăţii”), ceva mai înainte Roman Jacobson, Leonard Bloomfield, Yuri Lotman şi alte nume răsunătoare în filologie... Primul căruia i-a fost decernată a fost Nikolai Trubetskoy, creatorul ştiinţei fonologiei şi unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai Scolii de la Praga. „Societatea Internaţională de Filologie” a luat fiinţă după modelul IMU - „International Mathematical Union” (care acordă Medalia Fields) pentru a suplini absenţa filologiei, respectiv a matematicii, din scenariul Premiilor Nobel. „Societatea” cuprinde, cum ai observat, 200 de universităţi; din 1931 până astăzi a acordat 19 Medalii de Aur numelor pe care le-am citat (şi, desigur, altora). Cea de anul acesta a ajuns, iată, în Romania. Cum, cine m-a propus, cine m-a susţinut, nu ştiu. Stiu doar că din reprezentanţii celor 200 de universităţi m-au votat 123. Am aflat acest fapt din scrisoarea pe care mi-a transmis-o domnul Montaclair. Când voi afla mai multe o să-ţi comunic, dacă te va interesa, domnule Florian Saiu…. Mă întrebi, acum, ce înseamnă pentru mine această distincţie? Inseamnă, evident, o neaşteptată recunoaştere a operei mele, aici în Estul Europei, unde rar se întâmplă ceva ce este recunoscut în altă parte. De aici vine complexul nostru că nu suntem băgaţi în seamă, că suntem marginalizaţi, ignoraţi. „Nenorocul” nostru, vorba lui Cioran. Se pare, iată, că s-a rupt mijlocul nenorocului, cel puţin în critica literară. Poate însemna ceva pentru România? Nu sunt eu acela care să răspundă la această delicată chestiune.

 

Onoare și glorie, nu bani

 

- Această Medalie de Aur implică și o însemnată recompensă financiară, ca în cazul Nobelului pentru Literatură?

- Bine că-mi pui această întrebare, domnule Florian Saiu. Mi-au pus-o şi unii dintre prietenii care m-au firitisit zilele acestea: Erau curioşi să afle dacă recompensa materială este mai mică sau mai mare decât Premiul Nobel pentru Literatură? I-am dezamăgit, se pare, spunându-le că recompensa materială nu există. Medalia de Aur este doar onorifică. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să fie mai puţin onorantă, prestigioasă, pentru cel care o primeşte.

 

- Ce le veți spune, domnule Eugen Simion, occidentalilor, la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg? Ce mesaj veți purta dinspre Est spre Vest? Ei acordă premii de sute de ani, noi suntem mulțumiți când ei binevoiesc să ni le acorde...

- Ceremonia de decernare va avea loc în luna martie 2019 la Strasbourg şi, potrivit regulamentului „Societăţii”, este urmată de o ceremonie în ţara laureatului. Am fost informat că preşedintele în exerciţiu al acestui for internaţional s-a adresat, în acest sens, Preşedintelui României… Ce voi spune la Strasbourg? Încă nu m-am gândit. Dar, sigur voi vorbi despre statutul culturii în lumea de azi şi despre necesitatea de a cultiva în comunitatea europeană cultura diferenţelor naţionale, aceea care asigură diversitatea şi bogăţia spirituală a culturii europene.

 

„N-am fost niciodată «imitatori de forme»”

- Care este raportul actual dintre cultura românească și cea occidentală? Am rămas la același nivel, de imitatori de forme, fără a avea un fond propriu? Sau s-a (mai) maturizat cultura noastră?

- Dar n-am fost niciodată „imitatori de forme”, domnule Saiu... N-a avut Cantemir „un fond propriu serios”, cum zici dumneata, nici Eminescu, Creangă, I.L. Caragiale, Blaga, Sadoveanu? Cultura română (o cultură în primul rând de poeţi şi moralişti, poate şi de critici literari) s-a maturizat de mult, am sentimentul. Este adevărat că, în raport cu Occidentul, ea nu se bucură de aceeaşi cunoaştere şi recunoaştere. Doar Brâncuşi, Cioran, Eliade, Eugen Ionescu au făcut să se vorbească de noi, latinii de la Dunăre, şi de cultura noastră.

- Credeți că migrația masivă care a sufocat deja Occidentul îi va schimba, în timp, și profilul cultural?

- Nu ştiu dacă această masivă migraţie va provoca, în timp, şi o „cultură a migraţiei”, cum există, azi, în lumea postmodernă, aflată în plină prefacere. Poate că, într-o zi, se va ivi din rândurile acestor români „desţăraţi” (cum spunea Eliade) un mare poet sau un mare prozator, pictor etc. Lumea este frumoasă şi prin imprevizibilul ei.

 

Scandalul sexual care a amânat premiul Nobel pentru Literatură

Premiul Nobel pentru Literatură a fost amânat în acest an din cauza unui imens scandal sexual care a dezonorat juriul Academiei suedeze. Ce legătură are literatura bună cu gâlceava de alcov a unui juriu cândva respectabil? Ce ecouri a avut acest fiasco în lumea literară de la noi? Eugen Simion a comentat scurt: „Nu cunosc amănunte. Am aflat vag despre aceste încurcături. Cred însă că Academia Suedeză va trece peste ele. Oricând şi oriunde se întâmplă asemenea scandaluri, indecenţe, combinaţiuni etc. Şi, dacă se întâmplă, trebuie ca Academiile să piară şi noi să ne sinucidem? Viaţa nu-i făcută numai din lucruri sublime, lumea de azi nu-i locuită numai de înţelepţi... Si, apoi, cine poate pretinde ca un juriu academic să cunoască toate actele ilicite ale candidaţilor?”

 

Să fim mai puțin „înduşmăniţi”!

Eugen Simion a conturat, la finalul dialogului, un mesaj de pace pentru români: „Celor apropiaţi şi dragi le-am transmis direct şi neîntârziat mesajul meu. Celorlalţi le-aş dori să fie mai puţin «înduşmăniţi», mai toleranţi, mai buni şi mai fericiţi. Si, mai ales, să nu ia în serios remarcile demoralizante pe care le aud zilnic în media românească - şi anume acelea despre neseriozitatea românilor şi neputinţa lor de a face ceva durabil şi esenţial în societatea românească”.

 

Prințul Nikolai Trubețkoi și Umberto Eco, printre câștigători

Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii s-a născut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filozofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Astfel, s-a decis ca, regulat, Societatea Internațională de Filologie să acorde, după modelul Medaliei Fields pentru Matematică, o medalie de aur a filologiei în memoria lui Alfred Nobel.