Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Nu este vorba de ecranizarea trilogiei lui J.R.R. Tolkien și nici de filmul ,,The Apprentice’’ (,,Ucenicul’’), cu compatriotul nostru Sebastian Stan în rolul tânărului Trump. Îmi imaginez un film despre intrarea în marea politică a lui The Donald și lansarea candidaturii pentru primul mandat la Casa Albă, pe care îl dăm înapoi cu 9 ani. Suntem la Cleveland, Ohio - orașul și statul cu cei mai mulți descendenți ai românilor emigrați în America, la începutul secolului trecut. 21 iulie 2016, ultima zi a Convenției Partidului Republican, în care Trump și Mike Pence au fost desemnați pe primul și al doilea loc pe ,,tiketul’’ acestei mari formațiuni politice americane.
Înaintea candidatului la peședinție și a fiicei sale Ivanka, pe scena principală urcă un tip relativ tânăr care se prezintă în mod original: ,,construiesc societăți și îi sprijin pe cei care vin cu idei și lucruri noi, de la rețele sociale la nave spațiale. Nu sunt un politician așa cum nici Donald Trump nu este. Și el e un constructor. A venit vremea să reconstruim America’’. Este Peter Thiel, miliardar, mare finanțator al campaniei lui Trump.
Vorbește puțin, câteva minute, dar suficient pentru a pregăti terenul intrării în anturajul viitorului președinte a unui bun prieten al său, constructorul de nave spațiale, Elon Musk. Despre Thiel - ,,neamțul zburător’’ cum i se mai spune, pentru că este născut la Frankfurt, în Germania - am scris o serie de articole în cursul anului trecut. Despre Musk - născut în Africa de Sud, unde și Thiel și-a petrecut o parte a adolescenței - mai puțin. În cele ce urmează, mă voi referi la sudafrican și rolul său în imediata apropiere a președintelui, în ,,noua eră Trump II’’
O paralelă, Elon Musk - Peter Thiel
Să nu uităm, Peter Thiel - membru în Comitetul director al Grupului Bilderberg - este cel care l-a ,,descoperit’’, finanțat și încurajat să intre în politică pe JD Vance, omul care își va pune amprenta asupra politicii americane în următorul sfert de secol, cel puțin. Apropo, am observat că destui comentatori români îl critică pe Vance pentru episodul tipic trumpist cu Zelenski în Biroul Oval al Casei Albe, şi pentru altele ... În curând, Volodimir va fi o amintire, iar JD își va continua zborul. Democraţia să mai aştepte... Bunul simţ politic şi tranzacţiile primează.
În decembrie 2016 - câteva săptămâni înaintea instalarii lui Trump la Casa Albă - Peter Thiel reunește la Trump Tower mai mulți exponenți de prim rang din segmentul ,,noilor tehnologii’’. Între ei, Elon Musk. Peter se implică în politica administrației dar fără un rol formal bine stabilit. Se dedică reformei FDA (Food and Drug Administration) încercând să reducă barierele birocratice care frânează procesul inovativ în domeniu. Este o activitate anevoioasă și plictisitoare pentru cineva obișnuit cu dinamismul și reușitele pe bandă. Se retrage din lumina difuză a reflectoarelor anti-trumpistă pentru a-și vedea de societatea sa, Palantir, care îi aduce imense resurse financiare.
JD Vance și Elon Musk... două pietre tari
Trec anii. Thiel rămâne în ,,umbră politică’’ dar îl sprijină financiar pe Trump când acesta se hotărăște să obțină un nou mandat de președinte. Împreună cu Musk fac o breșă în fieful tehnologic californian, grupat în jurul celei mai importante văi din lume, Silicon Valley, susținător tradițional al Partidului Democrat și al candidatului de serviciu, Kamala Harris. De aceasă dată, rolul de vedetă îi revine lui Elon Musk.
Traiectoria acestuia nu seamănă decât până la un punct cu cea a lui Thiel iar punctul acela este momentul când influența sa asupra viitorului președinte devine covârșitoare, neegalată până atunci nici măcar de membrii familiei lui The Donald. Nici acesta din urmă, nici Elon şi nici americanii nu știu cînd se va sfârși această lună de miere. Deocamdată, a depășit cu bine momentul investiturii din ianuarie, dar se știe că Trump este un maestru în a alunga apropiații. Pe unii ,,en fanfare’’, pe alții în mod discret.
Musk devine ,,Stăpânul inelelor’’ la Casa Albă. JD Vance acceptă această stare de lucruri, dar nu-l vede cu ochi buni pe sudafrican.
Eficiență și digitalizare, marca Elon Musk
La sugestia lui Musk, în prima sa săptămână la Casa Albă, Donald Trump a înființat DOGE (în traducere, Departamentul pentru eficiența guvernului) - o structură complet nouă cu rol esențial în reformarea administrației publice, digitalizare, și în consecință, reducerea cheltuielilor publice și a aparatului birocratic al statului. Natural, șeful acestui organism a devenit Elon.
Nu este vorba de o agenție federală - ar fi fost nevoie de aprobarea Congresului - ci de un ,,departament’’ care nu are vreo legătură, nici macar ca terminologie, cu departamentele guvernamentale. Ordinul executiv semnat de Trump - unul dintre zecile sau chiar sutele semnate la sfârșit de ianuarie - arată limpede că este un organism consultativ cu durată limitată, până în iulie 2026. Același document evidențiază un aspect cel puțin ambiguu: va lucra în strânsă legătură cu o altă structură consultativă, USDS (Serviciul digital al Statelor Unite). Acesta ,,oferă soluții informatice și tehnologice pe segmentul proceselor birocratice’’. Practic, sunt două săbii în aceeași teacă însă doar una este în posesia lui Elon Musk al cărui mod de lucru, extrem de original și inovativ, este împrumutat din experiența - pe poziții de forță - a gestionării societăților proprii.
Cum se face ,,optimizarea’’ activității și ... personalului
Fiecare agenție ,,de optimizat’’ - să-mi fie iertat termenul, oarecum peiorativ dar neaoș dâbovițean, împrumutat din limbajul cuplului juridico-fantezist Coldea-Dumbravă - trebiue să numească patru persoane din interior, în unele cazuri se admit și consultanți externi - care să furnizeze informațiile solicitate de DOGE: un avocat, un inginer, o persoană din domeniul securității și una din zona resurselor umane.
Ca lider al structurii, Elon Musk devine ,,funcționar public special’’, noțiune existentă în nomenclatorul funcțiilor publice, dar ambiguu definită. În consecință, trebuie să respecte normele de etică ale funcționarilor publici și să furnizeze un gen de ,,declarație de avere’’ care să cuprindă și evoluția situației financiare a societăților sale de pe mapamond, pe durata mandatului la DOGE. Toate ar fi bune și frumoase - mai puțin ultima - numai că au început problemele legate, în primul rând, de spectrul larg al conflictelor de interese, bine structurat de legislația americană.
Cum se nasc conflictele de interese când actul normativ nu este bine gândit
În primul rând, fiind un ,,organ consultativ’’, nu poate anula sau reduce fondurile alocate agențiilor federale stabilite prin bugetul aprobat de Congres. Poate propune, dar tot legislativul aprobă tăierile sau anularea unor sume. Cu alte cuvinte, tandemul Trump-Musk este la mâna Congresului, cel puțin în materie de ,,optimizări’’. Este drept, Congresul este controlat acum de republicani, dar nu toți îl iubesc pe Trump, iar pe Musk, tot mai puțini.
În al doilea rând, o chestiune cel puțin discutabilă este legată de concedierea personalului din structurile federale. Digitalizarea și eficientizarea acestora presupun importante reduceri de personal. DOGE poate propune, dar orice document pe această linie trece prin Congres. Musk a găsit repede o soluție care pare să funcționeze: cei aproape de pensie pot ieși din sistem primind o compensație care s-ar apropia de salariul din ultimii ani sau luni de serviciu. Până acum, mai bine de 80 de mii de funcționari au decis să plece. Pentru Statele Unite și pentru Musk este foarte puțin.
Scurtă concluzie...
În materie de creştere a eficienţei administraţiei publice americane, Trump nu este un pionier. Înaintea lui, Ronald Reagan şi Bill Clinton, ca să mă refer la cei din istoria recentă, au încercat să simplifice mașina birocratică americană - digitalizarea nu se inventase - însă rezultatele au fost minore, chiar nesemnificative. Rezistenţa aparatului birocratic era insurmontabilă. Acum, modul impetuos de acțiune al lui Musk - românii ar spune ,,haiducesc’’ - ar putea conduce la rezultate mai bune. dar numai până când sudafricanul își va crea adversari redutabili în Congres și chiar în guvern. Pentru că acolo se va ajunge.
Notă. Partea a doua a acestui articol este destinată acelor politicieni români care se gândesc foarte serios la eficientizarea administrațiilor centrale și locale românești. Nu de alta, dar atunci când vor redacta legea și vor înființa structura operațională de implementare, să nu repete greșelile din actul normativ al lui Trump, croit pentru Musk. Numai că noi nu avem unul ca Musk, iar Țiriac nu pare să se implice.
