Este cel mai mare șoc suferit de blocul european în cei 59 de ani de istorie, iar viitorul este în ceață. Nici un stat nu a mai părăsit până acum Uniunea Europeană, iar regulile de ieșire – conținute de Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona – sunt sumare.

Premierul Cameron și-a anunțat demisia puțin după ora 8 (ora Londrei – n.r.), apreciind că este nevoie de un nou prim-ministru, care va fi numit la conferința conservatorilor din octombrie. Cameron a afirmat că va lăsa sarcina activării Articolului 50 succesorului său.

Ce se întâmplă astăzi

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, va participa la o întrunire cu șefii de grupuri parlamentare, la ora 10, ora României, pentru a cădea de acord asupra unei poziții comune a Parlamentului. Este probabil ca în aceasta să se solicite activarea imediată a Articolului 50, pentru a evita luni de zile de incertitudini.

La 12.30, cei mai puternici patru oameni de la Bruxelles – Donald Tusk, președintele Consiliului European, Mark Rutte, premierul olandez, care deține președinția prin rotație a Consiliului, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene și Martin Schulz se vor întâlni, urmând ca apoi să facă declarații de presă.

Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, a anunțat că este gata să intervină pentru a potoli piețele. Băncile centrale, de la cea a Japoniei la cea a Elveției, s-au oferit și ele să ajute pentru a furniza lichidități suplimentare – o măsură care nu s-a mai întâlnit de la criza financiară din 2008.

Sâmbătă, miniștrii de Externe ai celor șase țări fondatoare – Franța, Germania, Olanda, Luxemburg, Italia și Belgia – se vor întâlni pentru a discuta implicațiile votului din Marea Britanie.

Summit săptămâna viitoare

David Cameron se va întâlni cu omologii săi la summit-ul Consiliului European, programat pentru marți și miercuri, săptămâna aceasta.

Noile clauze cerute de Marea Britanie pentru a rămâne în UE, la care s-a negociat luni întregi vara trecută, au fost spulberate de votul de joi din Regatul Unit.

Cameron va fi supus unei mari presiuni pentru a activa Articolul 50 și a demara negocierile de ieșire din UE. Liderii europeni nu ar dori să fie târâți în luni și ani de zile de târguieli asupra statutului britanicilor, se arată într-o analiza a The Telegraph. „Afară înseamnă afară”, declara tăios Juncker miercuri, cu o zi înainte de votul pentru Brexit. Săptămâna viitoare vom vedea dacă a vorbit serios sau a vrut doar să sperie votanții.

Pe de altă parte, în Marea Britanie, liderii taberei care a militat pentru ieșirea din UE au declarat că nu este necesară activarea Articolului 50 până când nu vor avea loc negocieri informale – care ar putea dura ani de zile.

De asemenea, pe agenda Consiliului European se află și criza imigranților, inclusiv propunerile pentru deportarea rapidă a imigranților înapoi în Africa și desfășurarea unei forțe navale în largul coastelor Libiei pentru a intercepta vasele cu refugiați. Marea Britanie deține un rol important în această forță – Londra are o navă de luptă în zonă și a mai promis una.


Problema Articolului 50

Activarea Articolului 50, care anunță oficial intenția de retragere din UE, dă startul unei perioade de doi ani. După aceasta, tratatele care reglementează calitatea de mebru al UE, nu se vor mai aplica Marii Britanii.

Termenii ieșirii din UE ai Marii Britanii vor fi negociați de cei 27 de membri rămași, fiecare având drept de veto în legătură cu aceste condiții.

De asemenea, ele vor trebui dezbătute și aprobate de fiecare parlament național în parte. Aceasta înseamnă că, de pildă, Parlamentul de la București poate bloca întregul proces.

Vor fi create două mari echipe de negociere, mult mai mari decât cele care au participat la renegocierea clauzelor pentru Marea Britanie din vara trecută. Echipa europeană va fi condusă probabil de unul dintre comisari.

Desfacerea legăturii dintre Marea Britanie și UE este partea cea mai simplă a chestiunii. Mult mai complicată va fi stabilirea noilor relații economice, a tarifelor și a altor bariere comerciale și ajungerea la un acord asupra unor obligații sensibile, precum libera circulație. Acest proces, susțin liderii europeni, ar putea dura alți cinci ani.

Oamenii de afaceri își doresc condițiile cele mai lesnicioase, pentru a evita pe cât posibil modificările echilibrelor economice. Însă oamenii politici afirmă că, dimpotrivă, condițiile vor fi grele, tocmai pentru a descuraja alți potențiali amatori de ieșiri din UE.

Pe de altă parte, observatorii apreciază că viitorul guvern de la Londra va dori și el să impună UE condiții care să demonstreze că într-adevăr Regatul Unit „a rupt lanțurile” care îl legau de Bruxelles. Este foarte probabil ca în viitorul cabinet de la Londra una dintre cele mai importante figuri să fie un „Ministru pentru Brexit”.

Presiune pe Bruxelles

Marea miză a conducerii de la Bruxelles este de a demonstra în perioada imediat următoare că UE rămâne o construcție unită și solidă.

Comisia Europeană a pregătit planurile pentru o mai mare integrare, în eventualitatea unui Brexit, dar și de întărire a Zonei Euro, inclusiv prin crearea unei Trezorerii europene, pentru a preveni o reactivare a crizei Greciei.

Totuși, printre liderii europeni există uriașe temeri că Brexitul ar putea declanșa o mișcare de domino, dat fiind că blocul european fără britanici devine mai puțin atractiv pentru statele liberale și bogate din nord, precum Danemarca și Olanda, unde cererile pentru organizarea unor referendumuri sunt în creștere.

Anul 2017 se anunță unul crucial pentru construcția europeană. Alegeri generale au loc în Olanda în luna martie, anul viitor, în Franța în aprilie și mai, și în Germania în toamnă. Dacă o Mare Britanie independentă se va dovedi un succes, fisurile din zidurile UE se vor adânci simțitor.

Pe 25 martie 2017, liderii europeni vor marca împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, documentul fondator al UE. O aniversare care va semăna mai degrabă cu niște funeralii, cu zâmbete forțate.

Te-ar putea interesa și: