Horia Ghibuțiu: „Indiferent cât i-ar displăcea spiritul gregar al rivalilor, strânsul mâinilor e un sport pe care Crin Antonescu e obligat să-l practice”.
Duminică de duminică, Crin Antonescu îi atacă făţiş pe contracandidaţii săi, mai bine plasaţi în sondajele privind alegerile prezidenţiale Luările de poziţie ale preşedintelui PNL au, în esenţă, acelaşi mesaj: cât de diferit e faţă de Traian Băsescu şi de Mircea Geoană!
Pe 3 mai, Crin Antonescu şi-a luat pe sus adversarii care participaseră la serbarea câmpenească de la Sâmbra Oilor, pe motiv că ţara arde, iar primii doi oameni în stat preferă să se facă simpatici la o duşcă. Ieri, Antonescu a reluat refrenul, punând accentul pe faptul că intrarea în turul doi a rivalilor săi ar fi aceeaşi Mărie cu altă pălărie, deoarece „nu e o schimbare esenţială de la Băsescu la Geoană”. Simţindu-se pe val, liberalul a explicat şi de ce a stat departe de petrecerea desfăşurată la Huta Certeze: s-a răzgândit, întrucât „confruntarea la preşedinţie nu se face în funcţie de câte mâini strângi şi câte pahare bei”.
În esenţă, liderul partidului de opoziţie ar avea dreptate să se dezică de captarea facilă a bunăvoinţei norodului după care se dau în vânt trimişii coaliţiei în cursa prezidenţială. O dezbatere de idei şi de principii e, evident, preferabilă unei competiţii de vărsat licori tradiţionale pe gâtlej. În loc să verifice periodic scorul la strâns mâinile, candidaţii ar face bine să se aplece asupra impozitului forfetar, subiect pe seama căruia, zice Antonescu, Băsescu tace mâlc, în timp ce Geoană îl driblează. Întrebarea este însă ce succes ar avea la alegători focalizarea pe „adevăratele probleme ale ţării”, dar nu din mijlocul oamenilor, ci de la o masă rotundă.
Să faci praf populismul demonstrat de băile de mulţime în care se scaldă, cu vădită plăcere, Traian Băsescu şi Mircea Geoană poate avea însă şi un efect de bumerang asupra celui care îl denunţă. Există riscul ca electoratul, brusc „iluminat” de un tip ferchezuit care îi vorbeşte prin intermediul conferinţelor de presă, să nu se renunţe la cei cu campanii, să le zicem, lumeşti. Dimpotrivă, să se simtă ofensat de atitudinea exagerat de pedantă a politicianului din PNL şi să îl respingă tocmai pe cel care vine cu o conduită diferită!
Ascultaţi-l pe Crin Antonescu în timp ce îşi asigură potenţialii votanţi de faptul că nu suferă de agorafobie: „Am fost în mijlocul oamenilor, nu stârnesc antipatii şi ostilitate, îmi place să merg la stadion, dar nu şi la pescuit şi mă simt bine în mijlocul oamenilor”. Cum e abia la început de drum în calitate de candidat oficial la preşedinţia României, are timp să şi demonstreze cele spuse. Până atunci însă, susţine că nu se teme de grupurile mari de oameni în faţa unui electorat care îl ştie, eventual, doar de la televizor şi a apucat să-l vadă până acum în mijlocul unei mulţimi compuse numai din membri de partid! Iar pe stadioane poate va fi fost - deşi apariţia sa spilcuită parcă nu-l face chiar de-al casei prin Giuleşti şi Ghencea.
Indiferent cât i-ar displăcea spiritul gregar al rivalilor, strânsul mâinilor e un sport pe care Crin Antonescu e obligat să-l practice. Până la urmă, e o formă de contact direct cu alegătorii care, dacă ne-am lua după sondajul de ieri, îl plasează sub linia turului doi.
Recomandările noastre
