Graficul INS arată, pentru prima dată, o creştere a PIBului cu peste 70% faţă de anul 2000 şi uşor peste nivelul de vârf atins în trimestrul al treilea al anului 2008. Cel puţin pe hârtie, economia a depăşit criza. Mai mult de atât, bazele creşterii economice de acum sunt mai solide decât cele din 2008, consideră Cristian Pârvan, președintele Patronatului Serviciilor Private.

O economie mai solidă

„În 2008 aveam o creştere bazată în special pe consum, pe construcţii şi pe speculaţii. Acum ne bazăm mai mult pe industrie, agricultură şi IT”, a declarat Pârvan, pentru EVZ. Activităţile creative au ajuns să contribuie la PIB cu un procent asemănător cu cel al agriculturii, ceea ce reprezintă un mare pas înainte. Totodată, consumul a crescut pe baze mai sănătoase decât în 2008, pe măsură ce firmele au transferat o parte din profiturile suplimentare către angajaţii performanţi. Puterea de cumpărare va crește pe baze destul de solide, pe măsură ce firmele şi persoanele fizice îşi achită datoriile la bănci, iar productivitatea muncii va înregistra un avans. „În 2008 exista o creştere a consumului umflată cu pompa, creditele se acordau pe baze nesănătoase. Acum este altceva”, a mai afirmat Pârvan.

Ce mai trebuie făcut

Consumul se află, însă, la o cotă îngrijorătoare şi a dus la o creştere semnificativă a importurilor, consideră Ciprian Dascălu, economist-şef ING. „Consumul a crescut destul de puternic din 2014 până acum şi va continua să crească. Exporturile nete au avut o contribuţie negativă la PIB în primul trimestru din 2015”, a declarat Dascălu, pentru EVZ. Acesta atrage atenţia asupra unor sectoare care merg mai puţin bine, cum sunt serviciile, asupra faptului că România a depăşit nivelul de dinainte de criză mai târziu decât celalalte state din regiune, iar investiţiile în infrastructură au rămas în urmă.

O potenţială problemă

„Mai este nevoie de măsuri de stimulare a consumului în aceste condiţii? Nu cumva ar fi mai bine să folosim banii pentru măsuri care să susţină creşterea economică pe termen lung, precum educaţie, reducerea fiscalităţii muncii şi infrastructură?”, comentează Dascălu, referindu-se la decizia Guvernului privind scăderea TVA la alimente. Acesta atrage atenţia asupra faptului că serviciile şi construcţiile mai trebuie să crească pentru a ridica nivelul de echilibru al economiei. Şi Cristian Pârvan este de părere că trebuie stimulaţi antreprenorii locali, trebuie create condiţii mai atractive pentru investitorii străini şi ar trebui investit în educaţie pentru a preîntâmpina o mare problemă care ar putea apărea pe măsura ce economia creşte: deficitul de personal calificat.

Puterea de cumpărare, încă scăzută

Mulţi români se întreabă de ce nu se simte această creştere economică la fel de bine şi în puterea de cumpărare, mai ales în comparaţie cu 2008. O posibilă explicaţie vine de la Cristian Pârvan. „În 2008, băncile luau în calcul, când acordau multe credite, absolut toate veniturile oamenilor. Acum, se iau în calcul doar salariile, pentru a fi sigure că vor reuşi să recupereze banii”, a declarat acesta pentru EVZ. Practic, în 2008, era mult mai uşor să accesezi un credit aducând dovada oricărui tip de venit, indiferent dacă era un venit temporar sau acordat în funcţie strict de performanţele obţinute, precum bonusurile. Scăderea veniturilor în criză, cumulată cu faptul că ratele creditelor acordate atunci dețin ponderi importante în câștigul salariaților, fac ca puterea de cumpărare a românilor să fie mult sub nivelul pre-criză. Puterea de cumpărarea va creşte însă treptat, pe măsură ce economia se însănătoşeşte, iar salariile vor avansa.