Planurile de ecologizare a energiei și economiei în Uniunea Europeană ale componenței anterioare a Comisiei Europene, anunțate în 2019 au suferit de atunci până acum o serie de modificări în sensul unor obiective mai ambițioase, scrie Mediapool.

Ecologizarea energiei europene, un proiect cam ambițios

Cu toate acestea, în timpul alegerii noilor membri ai Parlamentului European și al componenței noii CE, s-a vorbit despre revizuirea intențiilor în sensul unei tranziții mai ușoare, astfel încât să nu existe o asemenea presiune financiară asupra consumatorilor de energie.

În prezent, Bruxelles face o trecere în revistă a modificărilor la planurile integrate „Energie și Climă” ale statelor membre şi nu numai Bulgaria, ci și alte țări sunt criticate pentru obiectivele neambițioase privind ponderea Surselor de Energie Regenerabilă (SRE) în consumul final.

Obiectivul general al Bruxelles-ului este de a obține cel puțin 42,5% de energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie al UE până în 2030, urmărind ca această pondere să ajungă la 45% în 2030.

Doar 23% energie regenerabilă

Potrivit datelor Eurostat, în 2022 ponderea totală a Surselor Regenerabile de Energie în consumul final este de doar 23 la sută. Țările din nord - Islanda, Norvegia și Suedia - au excelat cu cote cuprinse între 79 și 66 la sută.

În partea de jos a clasamentului este Irlanda, Malta și Belgia, cu doar 13-14%. Bulgaria, cu procentul său de 19%, se află în partea de jos a de la jumătatea clasamentului. Ponderea Surselor Regenerabile de Energie în consumul final este aceeași în Cipru și Italia.

Și în măsura în care obiectivele ecologice ale țărilor din UE și modalitățile de a le atinge sunt diferite, problemele se dovedesc a fi similare. Acestea sunt legate de producția inconstantă de energie electrică de la soare, vânt și apă și necesitatea de a echilibra fluxurile Surselor Regenerabile de Energie din rețea cu alte capacități energetice precum centralele pe gaz, nucleare sau pe cărbune.

De asemenea, impactul asupra piețelor energetice aferente și prețurile obținute în diferitele burse de stat, inclusiv negative. Cu toate acestea, efectul final pentru consumatori este electricitatea mai ieftină, aerul mai curat și, pe termen lung, aceasta este abordarea pentru o dezvoltare economică durabilă și prețuri sustenabile.Cum stau lucrurile în unele țări din UE.

În Spania, multă energie eoliană, dar și un boom al hidroenergie și energiei solare

La sfârșitul anului 2023, capacitatea de a produce energie din Surse Regenerabile în Spania a atins un record de 77.039 MW, ceea ce reprezintă 50,3% din producția totală. Aceasta este o creștere cu 8,1% față de 2022, potrivit unui raport din 2023 al Red Eléctrica. Contribuția principală a fost cea hidroenergetică, unde creșterea a fost de 41,1%, precum și a capacităţilor solare, unde producția a fost cu 33,8% mai mare.

Din producția SRE, 23,5% este energie eoliană, 14% - fotovoltaică, 14% surse de apă, ponderea energiei solare termice este de 1,8%, iar 1,7% provine din biogaz, biomasă, geotermală, hidroenergie marină și eoliană offshore. Cealaltă jumătate din mixul energetic al Spaniei include 20,3% enegie nucleară, 17,3% ciclu combinat, 6,5% cogenerare, 1,7% gaz, 1,9% hidrocentrală cu pompaj, 1,5% cărbune și 0,5% deșeuri.

Introducerea Surselor Regenerabile de Energie în sistemul electroenergetic spaniol a contribuit determinant la scăderea prețurilor la energie electrică în țară. Acest lucru a dus și la reducerea subvențiilor pentru instalarea Sirselor Regenerabile de Energie, care în urmă cu un deceniu erau semnificative, iar consumatorii spanioli continuă să plătească facturile. Dar Spania are acum energie fără emisii la un cost mai mic decât orice altă tehnologie care ar fi instalată acum.

Problema cu SRE este volatilitatea. În absența luminii și a vântului, este necesar să se bazeze pe alte tehnologii de rezervă. Având în vedere că sistemele de stocare avansează și prețurile pentru acestea devin mai competitive, Spania poate ajunge la scenariul optim pentru energie autonomă, ieftină și curată.

Republica Cehă rămâne în urmă, în ciuda creșterii triple a SRE în 20 de ani

Ponderea actuală a SRE în Republica Cehă este de aproximativ 17% din energia totală consumată în țară. Cea mai mare parte a acestei cote provine din diferite tipuri de biomasă, relatează site-ul ceh Fakta o klimatu (Fapte despre climă).

În ceea ce privește producerea de energie electrică, 12,8% din electricitatea cehă provine din surse regenerabile, cea mai mare parte fiind generată de centrale hidroelectrice (49%) și solare (41%), potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Cu toate acestea, Camera Cehă pentru Energie Regenerabilă a declarat că „Republica Cehă este cu zece ani în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea centralelor eoliene”. Comisia Europeană a criticat, de asemenea, planul țării pentru accelerarea tranziției la energia regenerabilă, menționând că şi „contribuția Cehiei la obiectivul UE este sub cea rezultată din legislația UE”, potrivit raportului Comisiei.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, ponderea producției de SRE a crescut cu 313% între 2000 și 2022.

Sursele Regenerabile de Energie (SRE) au o pondere atât de mică în producția totală de energie din Republica Cehă, încât nu sunt disponibile statistici oficiale privind utilizarea lor pentru a satisface nevoile personale ale întreprinderilor și gospodăriilor. Datorită ponderii lor reduse, acestea nu creează probleme pentru echilibrarea pieței cehe.

România și „înverzirea” energiei

Aproximativ 50% din energia electrică livrată la rețea anul trecut în România a provenit din surse regenerabile, a informat Autoritatea de Reglementare. Ponderea SRE a crescut anul trecut cu 5% față de 2022 și cu 8% față de 2021.

Ministerul Energiei prevede că ponderea surselor regenerabile de energie în consumul de energie electrică va ajunge la 55,8% până în 2030. Energia eoliană va avea ponderea cea mai mare, aproximativ 37%, urmată de hidroenergie (circa 35%), iar energia solară va avea o pondere de 23,5% din consumul final brut de energie, a declarat Ministerul Energiei.

Până în 2030, va fi construită şi pusă în exploatare o capacitate instalată suplimentară de aproximativ 4,9 GW de electrocentrale solare (atât la sol, cât și pe acoperiș), precum și aproximativ 4,6 GW de electrocentrale eoliene.

Stocarea energiei, marea problemă

În prezent, capacitatea instalată a capacității de producere a energiei electrice este de 20 GW, din care 13,1 GW sunt Surse Regenerabile de Energie (inclusiv hidroenergie), ceea ce este egal cu 65% din capacitatea totală de generare instalată în România, potrivit datelor ANRE și Transelectrica.

Creșterea capacității regenerabile instalate ar putea crea probleme de echilibrare pe piața internă din cauza producției neregulate, potrivit estimărilor operatorului de transport român.

În afară de asta, într-o criză de SRE, producția se poate dovedi a fi insuficientă pentru a satisface consumul intern. Prin urmare, pentru a garanta securitatea energetică națională, este necesar să se utilizeze energie nucleară și pe gaz.

Stocarea energiei pe baterii, PAVEC și hidrogenul vor juca un rol cheie în creșterea flexibilității și echilibrării sistemului prin furnizarea de servicii de reglementare primară, secundară și terțiară.

Subvenții de SRE pentru gospodăriile din Lituania

Cu o pondere de 30% a energiei regenerabile în consumul final în 2022, Lituania se află în fruntea clasamentului în UE. Și conform Ministerului Energiei din Lituania, 2023 a fost un an record pentru energia verde în țară. Pentru prima dată, ponderea energiei electrice din SRE depășește două treimi din producția totală de energie electrică din țară. În 2023, a fost de 5.664 TWh, iar 3.972 TWh au provenit din Surse Regenerabile.

Și țara își stabilește noi obiective ambițioase. Ula Klimashevska, ministrul adjunct al Energiei al Republicii Lituania, a declarat agenției ELTA că Strategia Națională pentru Independența Energetică include producția de căldură și electricitate din izvoare termale, deșeuri biologice și alte surse de energie verde.

Infrastructura necesară acestor schimbări va fi finanțată de Uniunea Europeană. Lituania își subvenționează cetățenii pentru utilizarea energiei solare, instalarea de energie solară sau pentru creșterea capacității celor existente.

Subvenționarea energiei, practică extinsă

Potrivit Agenției de Management a Proiectelor de Mediu, subvenția pentru o nouă electrocentrală solară de uz casnic este de 254,93 de euro per 1 kW de capacitate instalată, în timp ce pentru creșterea capacității uneia existente este puțin mai mică. Până în iulie 2024, au fost primite peste 206.000 de cereri pentru aproape 1,9 miliarde de euro. Au fost deja implementate 146.963 de proiecte și au fost alocate peste 369 de milioane de euro ca finanțare.

Conform datelor companiei energetice Saulės graza, o gospodărie de nivel medie din Lituania consumă în medie 3000-3600 kWh de energie electrică pe an. O centrală solară de 6 kw, cumpărată cu sprijin guvernamental se va amortiza în puțin peste trei ani și va economisi pentru o gospodărie în medie circa 700 de euro pe an.

Potrivit Asociației Lituaniene pentru Energie Eoliană, un sondaj de opinie publică din 2020 a arătat că 57,4% din populație a considerat că este mai mult sau mai puţin important ca întreprinderile să cumpere sau să utilizeze energie regenerabilă. 75% dintre tinerii de 18-29 de ani spun că este oarecum sau foarte important pentru ei ca afacerea lor să folosească electricitate curată.

Planurile grandioase ale Bulgariei și realitatea

Pentru Comisia Europeană, Bulgaria și-a stabilit un obiectiv național ambițios pentru o pondere de 34,1% a energiei din Surse Regenerabile în consumul final brut de energie în 2030.

Aceasta include însă şi consumul de energie electrică „verde”, inclusiv pentru încălzire și energie regenerabilă în transport. În cele trei sectoare, obiectivele acestea sunt 42,2% pondere a energiei electrice SRE; 45,5% în sectorul energiei termice; 15,2% pondere în transporturi.

Potrivit datelor Ministerului Energiei, consumul final de energie electrică de la soare, vânt, apă, biomasă și deșeuri ar trebui dublat de la ponderea actuală de 21,6 la sută, realizată în 2023, conform datelor preliminare ale departamentului.

Acest lucru nu pare deloc imposibil, iar ținta poate fi chiar depășită dacă toate proiectele investitorilor de a construi centrale SRE sunt implementate. Potrivit datelor Operatorului Sistemului de Electricitate, care deține și administrează rețeaua de înaltă tensiune din țară, doar din 2020 până în prezent, în Bulgaria au fost puse în funcțiune noi centrale de energie regenerabilă cu o capacitate totală instalată de peste 2000 MW.

Viitorul energiei în Bulgaria

Astfel, la sfârșitul anului 2023, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă în Bulgaria a depăşit 7.000 MW, cu cea mai mare pondere a hidrocentralelor, iar cu foarte puțin sub acestea sunt parcurile solare. Paletele eolienelor au doar 700 MW.

Dar planurile sunt grandioase. De la începutul anului 2021 până la începutul acestei veri, s-au primit cereri de la investitori pentru construirea de noi SRE cu o capacitate totală instalată de 20.675 MW.

În plus, în cadrul Planului de Redresare și Rezilienţă, au fost prevăzute aproape 690 de milioane de leva (345 de milioane de euro) pentru subvenționarea SRE pentru nevoile întreprinderilor și gospodăriilor. Conform acestor scheme, probabil că se vor adăuga încă 1.425 MW de la SRE de companii, susținute cu fonduri europene.

Presiunea pieței energiei

Cu toate acestea, s-a dovedit că nicio instituție din stat nu deține date privind ponderile Surselor de Energie Regenerabilă construite în prezent de întreprinderi și de gospodării, a căror energie electrică este folosită doar pentru nevoi personale și nu intră în sistemul energetic.

„În acest moment, Agenția de Dezvoltare a Energiei Durabile (SEDA) și Institutul Național de Statistică (Institutul Național de Statistică) lucrează la pregătirea unei metodologii de raportare a surselor regenerabile de energie doar pentru nevoi personale”, a comentat directorul SEDA, Ivailo Alexiev, pentru Mediapool. În prezent, producătorii de energie electrică verde sunt contabilizați doar prin garanțiile de proveniență depuse a energiei ecologice care este alimentată în rețeaua energetică.

Cazurile cu fotovoltaicele de pe acoperișurile din gospodării care nu vând energie operatorilor de rețea și parcurile solare sau eoliene ale companiilor nu sunt acoperite.

Un detaliu interesant este că în ultimii ani ponderea SRE în consumul final de energie electrică a variat - de la 19 la sută în 2017, după care a început să crească la 23,59 la sută în 2020, pentru a scădea și a ajunge la puțin peste 20 la sută în 2022. Dar un an mai târziu, creşterea poate fi remarcată din nou.

Presiunea SRE asupra pieţei de energie electrică este serioasă nu numai pe Bursa Independentă de Energie din Bulgaria, ci și pe piețele regionale și europene, din cauza conectivității acestora. Problema este deosebit de serioasă în zilele extrem de însorite. Atunci se ajunge la prețuri negative - adică o centrală SRE, în loc să primească bani pentru producție, ea plătește pentru ca cineva să ia energia.

Asta sună bine pentru consumatori, dar cât de bine este pentru piață?

„Atât prețurile extrem de mari din 2022, cât și prețurile zero și negative de pe piețe din ultimii doi ani semnalează o problemă serioasă”, a comentat Kaloian Staikov, economist șef al Institutului de Management al Energiei, pentru Mediapool, în urmă cu ceva timp. În cazul curentului electric multe prea scump, problema este legată de insuficienţa energiei, în cazul celor negative - cu excesul ei.

„Ambele situații nu sunt stabile, deoarece duc la distrugere a prețurilor piețelor: în primul caz - al cererii, iar în al doilea – al ofertei”, subliniază expertul.

„Pe termen mediu și lung, totuși, vom fi cu toții perdanți pentru că nicio afacere nu poate rezista la prețuri negative sau zero. Nici măcar concurența ideală din manuale nu funcționează în economia reală pentru că prețurile (neapărat pozitive!) acoperă doar costurile, fără nicio oportunitate pentru profit”, exemplifică el.

(Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR RADIO ROMÂNIA)