Sursa foto: X
Din cuprinsul articolului
Duminica trecută, în jurul orei 17:00, un camion de marfă aparent obișnuit a oprit lângă un mic restaurant de la marginea drumului, în regiunea Irkutsk din Rusia. Nimeni nu i-a acordat prea multă atenție — până când dronele au început să se ridice de pe acoperișul său. Au plutit câteva secunde, apoi au zburat spre baza aeriană militară Belaya. Câteva minute mai târziu, un fum gri-albăstrui s-a ridicat din direcția bazei.
Atacul a făcut parte din „Pânza de păianjen”, o operațiune secretă a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care a introdus clandestin peste 100 de drone FPV în Rusia și le-a lansat din interiorul țării, vizând aeronave militare staționate departe de linia frontului. A fost pentru prima dată în acest război când dronele au lovit Siberia.
A doua zi, publicația independentă People of Baikal a vizitat mai multe sate din apropiere pentru a afla cum au perceput localnicii atacul. Meduza prezintă versiunea în limba engleză a reportajului.
„Pe front e și mai rău”
Andrey Kharchenko locuiește la marginea localității Novomaltinsk, într-un cartier pe care localnicii îl numesc „Șamotka”. Aici e o singură stradă — Matrosova — mărginită de blocuri din cărămidă cu două etaje. Dincolo de casa lui Andrey se întind grădini și câmpuri, de-a lungul unui drum care duce spre satul Badai.
La doar doi kilometri peste câmpuri se află aerodromul militar, împrejmuit. Din fereastra apartamentului lui Andrey, aflat la etajul doi, se vede baza aeriană Belaya și aeronavele vizate în atac. Toate dronele au trecut pe deasupra străzii Matrosova, în drum spre aerodrom.
Andrey și soția sa, Ekaterina, erau acasă și au urmărit dronele de la fereastră. Au numărat 17. Alți locuitori spun că au fost 19. Andrey crede că dronele au venit din două direcții — nu doar de la camionul parcat pe șosea, așa cum spun autoritățile, ci și dinspre râul Belaya. Această a doua traiectorie a fost confirmată și de o localnică pe nume Olga, dar și de Valentina Yeremina. Potrivit lui Andrey, dronele au zburat în grupuri de câte trei.
Primul său gând a fost la copiii săi, de 6 și 8 ani, care se jucau într-un loc de joacă din apropiere. A alergat să-i aducă în casă. Ekaterina a rămas la fereastră și a filmat. În înregistrare, se vede fumul albicios ridicându-se de pe câmp, iar mai departe, deasupra bazei, un fum negru și dens. Din afara camerei se aude o voce de femeie spunând: „Suntem bombardați de drone.” Un copil răspunde: „Pe front e și mai rău.”
Atacul din Irkutsk. Câmpuri arse și adăposturi închise
Ekaterina spune că locuitorii din blocurile de cinci etaje au fugit spre adăposturi, dar ea însăși nu știe unde sunt acestea sau în ce stare se află. În cele din urmă, nimeni nu a reușit să intre — adăposturile erau încuiate.
Andrey a spus că un grup de bărbați din sat a alergat pe câmpuri cu puști de vânătoare și a început să tragă în drone, reușind să doboare câteva. Acum, în spatele blocului e o zonă arsă, iar aerul încă miroase a fum.
Șefa localității, Tatyana Markova, a impus o interdicție de circulație după ora 22:00, anunțată pe canalul local de Telegram. După atac, drumul dintre Novomaltinsk și Badai a fost blocat, mai întâi de localnici, apoi de poliție. Ekaterina spune că „niște oameni” — probabil FSB — au lucrat toată noaptea în zonă.
Pe 2 iunie, autoritățile au cerut din nou oamenilor să rămână în case până la ora 10:00. Andrey a văzut echipe de geniști pe câmp. La ora 14:23, administrația locală a confirmat că operațiunea de deminare era în curs. Pe 3 iunie, câmpul era din nou pustiu.
Locuitorii spun că în atac au fost distruse nouă aeronave. Andrey afirmă că a aflat asta de la un vecin care lucrează pe bază. Patru dintre avioane erau alimentate și încărcate cu muniție, gata să plece spre „zona operațiunii militare speciale” — adică în Ucraina — luni, 2 iunie.
De atunci, oamenii sunt în tensiune. „Nimeni nu știe câte camioane au mai cumpărat. Poate se întorc,” spune Andrey.
Lovesc aerodromul
Satul Badai se află la trei kilometri de Novomaltinsk și la doar doi kilometri de baza aeriană. „Suntem chiar în epicentru,” spune Lyudmila Zueva, care conduce un magazin alimentar împreună cu fiul ei, Alexander.
Duminică, în jur de 17:20, Lyudmila era în curte când fiica ei a venit alergând cu telefonul: „E Alexander.” Pe fundal, se auzea un vuiet puternic. „Mamă, lovesc aerodromul,” a strigat el. Lyudmila a fugit în stradă și a văzut coloane de fum negru. „Mi s-au tăiat picioarele. Am crezut că suntem următorii.”
Fiul ei a venit acasă, a luat pușca și a plecat cu alți localnici spre Novomaltinsk ca să tragă în drone.
Mulți locuitori din Badai și-au luat actele și au încercat să plece cu mașina. Alexander și alți bărbați au blocat drumul dintre Badai și Novomaltinsk, controlând fiecare vehicul. „Am făcut-o din proprie inițiativă, ca cetățeni,” a declarat el la un post local.
După mobilizarea din 2022, Alexander a înființat o organizație caritabilă pentru sprijinirea militarilor. A trimis ajutoare la o unitate din Yurga și echipamente pe front. Nu s-a înrolat personal. „E antreprenor, nu poate lăsa totul baltă,” spune Lyudmila.
În magazinul lor, femeile țeseau plase de camuflaj pentru soldați. De când au început discuțiile de pace, nu mai vine nimeni.
„De ce să ne fie frică?”
Satul Sredny a fost până în 2011 o localitate militară închisă, compusă din blocuri de cinci etaje pentru personalul de la baza Belaya. Multe apartamente sunt acum abandonate. După atac, drumul spre sat a fost blocat și păzit. A fost redeschis abia a doua zi seara.
În Novomaltinsk, Anton Pylaev, membru în consiliul local, stă la tejgheaua magazinului său. Se spune că a tras în drone cu pușca. Nu confirmă. Spune doar că a „văzut totul”. Râde și spune că oamenii nu mai sunt speriați. „Totul e în regulă.”
Un client ridică o sticlă de lapte și tace. O casieră povestește: „Mă întorceam de la dacha. O dronă s-a oprit deasupra mașinii mele, apoi a zburat spre bază.” Râde: „Ce să ne fie frică? E în regulă!”
