Relație complicată Polonia-UE, la două decenii de la aderare

Relație complicată Polonia-UE, la două decenii de la aderare Polonia / Sursă foto: Dreamstime

După douăzeci de ani de la intrarea cu succes în UE, relația dintre Polonia și Europa s-a schimbat.

Polonia, dezvoltare spectaculoasă

Apartenența Poloniei la Uniunea Europeană a permis dezvoltarea spectaculoasă a țării în cele două decenii, dar ascensiunea populismului a schimbat natura dezbaterii publice pe probleme europene

Pu trecut două decenii de la marea extindere a Uniunii Europene de la 1 mai 2004, care a inclus aderarea a zece țări, inclusiv opt state central-europene. Priviți din Polonia, ai cărei cetățeni, într-un referendum organizat cu un an mai devreme, votaseră 77,5% în favoarea acestei aderări, acești ani nu pot fi văzuți decât ca un succes uriaș.

Țara a putut să exploateze pe deplin posibilitățile oferite de proiectul european, perceput, încă de la început, de polonezi ca o mare – și justă – revenire la familia occidentală după „trădarea de la Ialta”, conferința din 1945 care a dus la împărțirea Europei în două și a lipsit Polonia de suveranitate.

Ne puteți urmări și pe Google News

Polonia, la 82% din media UE

Rezultatul este unul spectaculos. Din 2004, PIB-ul Poloniei pe cap de locuitor a crescut de la 49% la 82% din media UE. PIB-ul său, în valoare absolută, a crescut cu 170%, salariul minim a fost înmulțit cu cinci, ajungând azi la echivalentul a 950 de euro, iar salariul mediu a crescut de trei ori, la 1.450 de euro.

Scăzând contribuția la bugetul european, țara a primit în valoare netă 170 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune și al politicii agricole comune. De asemenea, Polonia a reușit să atragă aproape 45% din cele 590 de miliarde de euro în investiții străine către cele opt țări din regiune.

Extinderea a fost astfel benefică în ambele direcții. Statele Europei de Vest au beneficiat pe deplin de avantajele unei piețe comune lărgite și de oportunitățile acesteia. Exporturile Germaniei către țările Grupului Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) sunt acum mai mari decât cele către China.

„Salt civilizațional”

Polonia pare să se afle acum la sfârșitul a „20 de ani glorioși”, o perioadă de dezvoltare comparabilă cu cea experimentată de Franța în cei treizeci de ani de după război. Apare ca a șasea economie ca mărime din UE, în ciuda faptului că nu aparține zonei euro.

Potrivit unui raport al Institutului Economic Polonez, care a imaginat, cu ocazia acestei a douăzecea aniversări, un scenariu de dezvoltare în care Europa Centrală nu ar fi intrat în UE, PIB-ul țării este cu 40% mai mare grație acestei apartenențe. Din cele opt state analizate, doar Lituania are un scor mai bun, cu 60%.

Cu toate acestea, în ciuda acestui succes incontestabil, descris în Polonia drept un „salt civilizațional”, atmosfera de la Varșovia nu este una sărbătorească. Euforia și lacrimile de bucurie ale unei întregi generații, ale căror imagini și-au pus amprenta la miezul nopții de 1 mai 2004, sunt acum doar o amintire.

Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Tusk a preluat, din nou, puterea în Polonia

După alegerile legislative din 15 octombrie 2023, marcate de revenirea la putere a lui Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European, țara se află în proces de realizare a unei noi „revoluții democratice”, care pune capăt celor opt ani de regim naționalist și autoritar întruchipat de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cu toate acestea, această perioadă a lăsat urme adânci în societatea poloneză.

PiS a prezentat Bruxelles-ul, precum și principalii parteneri ai Poloniei, în primul rând Germania, drept adevărați dușmani ai suveranității țării, care aduc amenințări existențiale la adresa ei. Acest discurs, puternic amplificat de o multitudine de mass-media ultraconservatoare, a polarizat considerabil dezbaterea publică și a făcut din chestiunile de suveranitate una dintre principalele diviziuni ale dezbaterii publice.

Inimaginabil în urmă cu doar câțiva ani, tabu-ul unui „Polexit” a fost încălcat de anumite mass-media de extremă dreapta, care nu mai ezită să stârnească această dezbatere. Deși aceasta din urmă rămâne marginală, iar apartenența la UE beneficiază în continuare de un consens foarte larg în cadrul populației (85%), totuși s-a deschis o breșă.

Dezbatere dificilă

Dar acest climat a avut un impact asupra societății în ansamblu. După cum arată Piotr Buras, directorul biroului din Varșovia al Consiliului European pentru Relații Externe, „studiile arată că relația polonezilor cu UE a evoluat profund în ultimii ani, de la „euroentuziasm” la un anumit „eurorealism”.

”Nu mai este vorba doar de ce beneficii obținem de la UE, ci de ce fel de UE ne dorim. În spatele exceselor narațiunilor populiste, acestea sunt întrebări fundamentale care se manifestă în dezbateri, precum Pactul Verde European sau relația cu extinderea UE la Ucraina”.

Întrebări care merită o dezbatere democratică demnă de acest nume, pentru a evita, pe termen lung, o deconectare a opiniei publice de chestiunile europene. Problema este că natura dezbaterii publice în Polonia nu este propice unei discuții calme. „Populiștii sunt cei care impun cadrul acestei dezbateri”, notează Piotr Buras. „Democraților le este frică de dezbatere, de teamă că va fi în beneficiul dreptei dure. Discursul forțelor pro-europene, în loc să fie constructiv, amintește tot mai mult de limbajul populiștilor”.

53,5% dintre cetățenii din Polonia cred că aderarea a fost benefică

Potrivit unui sondaj Ibris, realizat la începutul lunii aprilie pentru cotidianul Rzeczpospolita, care întreba dacă apartenența la UE a adus mai multe avantaje sau mai multe dezavantaje țării, 53,5% dintre cei chestionați au răspuns că avantajele au prevalat, 16,7% au simțit că au existat mai multe dezavantaje, iar 24,7% că avantajele și dezavantajele au fost echilibrate.

Noul guvern al coaliției democratice condusă de Donald Tusk, hotărât pro-european, manifestă ambiția de a readuce Polonia în centrul cercurilor decizionale asupra viitorului continentului și la ideea unei Europe care ar putea fi, dincolo de o piață mare, o „putere geopolitică”.

Acest lucru nu trebuie să ne facă să uităm că, deoarece suveranitatea le-a fost adesea încălcată de-a lungul istoriei lor, polonezii au o relație ambiguă cu această noțiune. Acest factor va avea implicații atât pentru politicile duse de țară, cât și pentru evoluția opiniei publice.

(Jakub Iwaniuk - Varsovia, corespondență, Le Monde; Traducere Rador Radio România)