Dosarul Punga neagră bate pasul pe loc. Igor Dodon cere Curții Constituționale să se pronunțe asupra modului în care este judecat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, insistă ca dosarul „Punga neagră” să ajungă la Curtea Constituțională. Acesta vrea ca magistrații constituționali să clarifice dacă instanța supremă este competentă să judece un fost șef al statului pentru fapte presupus comise în timpul exercitării mandatului prezidențial.

Solicitarea a fost formulată în cadrul ședinței de judecată desfășurate astăzi, 3 noiembrie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Dodon susține că problema ține de respectarea procedurilor constituționale și nu de aprecierea probelor din dosar. El afirmă că o asemenea clarificare este necesară și pentru eventuale cazuri similare care ar putea apărea în viitor.

Fostul președinte este judecat pentru corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unei organizații criminale. Acesta respinge acuzațiile și pledează nevinovat.

Sursa foto: Captură video

Dodon susține că procedura de tragere la răspundere a unui președinte nu ar fi fost respectată

În fața instanței, Igor Dodon a argumentat că acuzațiile vizează decizii pe care le-ar fi luat în perioada în care ocupa funcția de președinte al Republicii Moldova. Din acest motiv, el consideră că trebuie stabilit dacă dosarul poate fi examinat direct de CSJ.

Poți avea două contracte de muncă simultan? Ce spune legea și ce obligații ai

De la ce distanță te poate prinde radarul Poliției Rutiere. Detaliul pe care mulți șoferi nu îl cunosc

„Aici, acuzarea vrea să mă acuze pe mine pentru o decizie presupus a fi fost luată sub influență, în calitate de președinte al țării. Întrebarea este foarte simplă: Curtea Constituțională presupune că, dacă am luat astfel de decizii sub presiune, trebuie să fiu judecat ca fost președinte? Dacă nu, atunci începem de la prima instanță. Cazuri de acest fel vor mai fi și după următorul mandat de președinte. Este primul caz din istoria Republicii Moldova. Acestea nu sunt probe, este vorba despre competența instanței. Nu înțelegem de ce se refuză atât de insistent mersul la Curtea Constituțională”, a declarat Dodon.

Acesta a invocat și prevederile Constituției referitoare la imunitatea șefului statului. Potrivit fostului președinte, pentru trimiterea în judecată a unei persoane care exercită această funcție ar fi necesară o procedură specială, care presupune inclusiv votul a 67 de deputați.

„Șeful statului este trimis în judecată direct la Curtea Supremă de Justiție. În Constituție așa este scris. Și în Constituție este scris că, înainte de a fi trimis la Curtea Supremă de Justiție, Parlamentul trebuie să ridice imunitatea președintelui cu 67 de voturi. Dacă m-ați trimis direct încoace, atunci mi-ați încălcat procedurile personale”, a acuzat fostul președinte.

Procurorul susține că apărarea încearcă să conteste competența CSJ

De cealaltă parte, procurorul Petru Iarmaliuc a cerut respingerea demersului avocaților. Acesta consideră că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale reprezintă o încercare de a pune sub semnul întrebării competența Curții Supreme de Justiție.

Procurorul a respins acuzațiile privind încălcarea dreptului la apărare și a susținut că modificarea învinuirii, operată în septembrie 2026, s-a făcut în limitele rechizitoriului. Potrivit acestuia, procurorii nu au introdus fapte noi în dosar.

„Cu privire la excepția de neconstituționalitate, constatăm că este o încercare a apărării de a contesta competența CSJ. Nu există nicio încălcare a dreptului la apărare. Este o practică a acuzării de stat perfect legală și corespunde cerințelor Codului de procedură penală”, a declarat Petru Iarmaliuc.

Acesta a explicat că modificarea acuzațiilor nu a schimbat circumstanțele de fapt care sunt examinate de instanță.

„Argumentăm că nu este nicio problemă că acuzarea a fost modificată în septembrie 2026, deoarece modificarea se încadrează în limitele rechizitoriului.  Acuzarea nu a adăugat alte circumstanțe de fapt decât cele care au făcut obiectul cercetării judecătorești”, a spus procurorul.

Sursa foto: realitatea.md

Acuzarea respinge solicitarea privind prezentarea suplimentară a probelor

Un alt subiect disputat în instanță a fost solicitarea apărării de a primi suplimentar lista probelor. Procurorul Petru Iarmaliuc a susținut că avocații au avut suficient timp pentru a studia materialele dosarului și că au participat activ la examinarea acestora.

Potrivit acuzării, apărătorii au avut posibilitatea să formuleze obiecții, să adreseze întrebări și să analizeze probele prezentate în instanță.

„Au participat, au formulat obiecții, au adresat întrebări, au analizat unele probleme, au înțeles argumentele și cunosc totalitatea probelor. Considerăm această cerere de a obține suplimentar... drept o modalitate intenționată de a tergiversa examinarea cauzei și de a recurge la ultimul exercițiu procesual”, a punctat procurorul.

În aceste condiții, acuzarea a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Avocații contestă modificarea învinuirii după patru ani de proces

Apărarea lui Igor Dodon susține că dosarul ridică probleme de interpretare a Constituției, în special în ceea ce privește imunitatea fostului președinte și competența instanței care examinează cauza. Avocații consideră că, din moment ce faptele imputate ar fi fost comise în perioada exercitării mandatului prezidențial, trebuie clarificat dacă procedura de judecare direct la CSJ este constituțională. Dodon a insistat că nu solicită o nouă apreciere a probelor, ci o clarificare privind instanța competentă să examineze dosarul.

Apărătorii au criticat și modificarea învinuirii anunțată de procurori în septembrie. Aceștia susțin că, după patru ani de examinare a dosarului, acuzarea a venit cu o nouă explicație privind presupusul motiv al mitei. Avocatul Petru Bălan a afirmat că apărarea nu a văzut probe noi și că nu au fost audiați martori suplimentari.

„După patru ani, în mod surprinzător, Procuratura a identificat un alt motiv pentru care se pretinde că ar fi fost oferită o mită. O chestiune interesantă pentru modul de desfășurare a urmăririi penale în Republica Moldova. Probe noi nu am văzut, martori noi nu au fost audiați”, a declarat avocatul.

Şedinţă în dosarul Energocom/ Sursa foto: EvZ

Cum a început dosarul „Punga neagră”

Dosarul are la bază o înregistrare video realizată în iunie 2019, cu ajutorul unor camere ascunse, inclusiv în mânerele unor umbrele. În imagini apare fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, care îi întinde o sacoșă neagră lui Igor Dodon, pe atunci președinte al Republicii Moldova. Potrivit procurorilor, în sacoșă s-ar fi aflat între 600.000 și un milion de dolari.

Banii ar fi fost destinați finanțării Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, în contextul negocierilor pentru formarea unei coaliții guvernamentale cu Partidul Democrat. În înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kulioacele” și să transmită punga  lui Cornel. Potrivit presupunerilor, ar fi vorba despre Corneliu Furculiță, deputat socialist la acea vreme și apropiat al lui Dodon.

Imaginile au devenit publice în mai 2020. Acestea au fost prezentate de deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Iurie Reniță. În cadrul unei conferințe de presă din 20 mai 2020, parlamentarul a declarat că stickul de memorie care conținea înregistrarea a ajuns în posesia sa prin intermediul căsuței poștale de la Parlamentul Republicii Moldova. Tot atunci, acesta a anunțat că a sesizat Procuratura Generală pentru verificarea autenticității imaginilor.

Inițial, Procuratura Anticorupție s-a autosesizat, dar ulterior a dispus neînceperea urmăririi penale. Procurorii au motivat decizia prin faptul că nu au identificat „elementele vreunei infracțiuni”. Aceștia au mai menționat că „nu a fost posibil de stabilit” nici conținutul sacoșei, nici autorul înregistrării.

Situația s-a schimbat în mai 2022. La 18 mai, Procuratura Generală a dispus pornirea urmăririi penale împotriva fostului președinte. Decizia a venit după ce Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale.

Dodon a fost reținut în mai 2022

La 24 mai 2022, Igor Dodon a fost reținut în urma unor percheziții efectuate de procurorii anticorupție. Acțiunile au durat peste zece ore și au vizat mai multe proprietăți deținute de fostul președinte și de rudele sale.

Procesul a fost reluat practic de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025. Decizia a fost determinată de modificarea componenței completului de judecată.

Magistratul Ion Malanciuc a fost numit judecător la Curtea Constituțională, iar locul său în completul care examinează dosarul a fost preluat de Vladislav Gribincea, judecător al Curții Supreme de Justiție.

Igor Dodon este învinuit de corupere pasivă și de organizarea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unei organizații criminale. Pentru infracțiunile imputate, acesta riscă până la 20 de ani de închisoare.

Fostul președinte respinge toate acuzațiile și pledează nevinovat.