International
Igor Dodon folosește Biserica ca tribună electorală: Atacuri dure la adresa României și a Maiei Sandu
Igor Dodon şi Vladimir Putin. Sursa foto: Facebook/Igor Dodon
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
O nouă controversă mărește tensiunile politice și geopolitice de la Chișinău. Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a transformat o conferință axată pe teme juridico-religioase într-o veritabilă tribună de campanie electorală. O atitudine remarcată de presa de la Chișinău.
Dodon, discurs dur
În cadrul discursului său, fostul președinte a lansat atacuri dure la adresa României, a contestat legitimitatea actualului șef al statului, Maia Sandu, și a folosit sensibilul subiect al Credinței ca armă politică.
Evenimentul în cauză, intitulat „Garanțiile juridice ale dreptului de proprietate al Ortodoxiei în Republica Moldova și drepturile omului”, a fost organizat la Palatul Republicii de către Institutul Justiției Constituționale.
Deși tema se anunța una de analiză științifico-practică, prezentarea liderului PSRM a alunecat rapid spre narațiuni geopolitice și acuzații grave, intens promovate ulterior pe canalele oficiale ale socialiștilor.
Maia Sandu-Igor Dodon
Disputa dintre Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei
În centrul discursului lui Igor Dodon s-a aflat rivalitatea istorică și canonică dintre Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei și Mitropolia Basarabiei, reactivată sub umbrela Patriarhiei Române.
Conform liderului socialist, trecerea tot mai multor parohii și preoți de la structura pro-rusă către cea românească ar fi coordonată de actuala guvernare de la Chișinău.
Dodon a susținut că aceste tensiuni s-au acutizat odată cu venirea la putere a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a integrat acest fenomen într-o presupusă „politică de lichidare a statalității Republicii Moldova”.
Argumentul statisticilor istorice
Pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea pretențiilor de proprietate ale Mitropoliei Basarabiei, Igor Dodon a apelat la o serie de argumente istorice selective.
A afirmat că din cele aproximativ 1.400 de biserici și mănăstiri existente pe teritoriul țării, între 700 și 900 au fost edificate în perioada țaristă (1812–1919). A susținut că în perioada administrației române interbelice s-ar fi construit doar circa 50 de lăcașuri de cult.
Acuză direct Bucureștiul că finanțează masiv din bugetul public al României salariile și pensiile clericilor din Mitropolia Basarabiei, catalogând sprijinul drept „concurență neloială”.
Ca soluție pentru stoparea migrației parohiilor, Dodon a cerut blocarea transferurilor administrative și organizarea de referendumuri locale pentru fiecare biserică în parte.
Atac direct la legitimitatea președintelui Maia Sandu
Trecând de la discursul bisericesc la cel pur electoral, liderul PSRM a folosit momentul pentru a lansa o ofensivă directă împotriva Maiei Sandu. Acesta a pus sub semnul întrebării legitimitatea scrutinelor prezidențiale și parlamentare din ultimii ani.
Dodon a invocat în mod speculativ pretinse declarații ale președintelui României și ale serviciilor secrete franceze legate de implicarea externă în procesele electorale de la Chișinău.
Mai mult, liderul PSRM a reluat o narațiune dură din arsenalul propagandei de opoziție, susținând că Maia Sandu ar fi catalogat într-un anumit context statalitatea Republicii Moldova drept „un accident istoric”.
O acuzație respinsă constant ca dezinformare de către Președinție.
Igor Dodon şi Vladimir Putin/ Sursa foto: Facebook/ Dodon Igor
Paradoxul din discursul liderului socialist
Din perspectiva analizei politice și a rigorii democratice, discursul lui Igor Dodon conține un paradox flagrant pe care experții în monitorizarea discursului public l-au taxat imediat. După cum remarcă și Sufletul Moldovei, un grup dedicat.
În timp ce a lansat un avertisment sumbru, afirmând că „cele mai periculoase conflicte interne din istorie au pornit adesea de la probleme religioase” și a cerut imperativ actualei guvernări să nu se implice în treburile Bisericii, Igor Dodon a făcut exact contrariul. El a instrumentalizat politic dogmele, patrimoniul și disputele canonice bisericești pentru a-și construi platforma electorală.
Miza din spatele retoricii religioase
Analiștii politici de la Chișinău consideră că reactivarea vectorului religios de către PSRM nu este întâmplătoare. În condițiile în care opțiunea pro-europeană a Republicii Moldova este puternic susținută de partenerii internaționali, opoziția pro-rusă încearcă să mobilizeze electoratul conservator și rural prin exploatarea atașamentului față de Mitropolia subordonată Moscovei.
Prin transferarea unei dispute eminamente canonice și istorice în sfera „siguranței naționale” și a „suveranității”, retorica socialistă dorește să adâncească faliile din societate. Folosind altarul nu ca spațiu al reconcilierii, ci ca tribună de atac geopolitic.
Recomandările noastre
