centrală nucleară Iran / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eşecul negocierilor privind programul nuclear între Teheran şi ţările occidentale, potrivit AFP. Decizia Consiliului de Securitate al ONU readuce în vigoare sancţiuni grele, de la embargo asupra armelor până la măsuri economice, la zece ani după ridicarea lor. Măsurile au intrat în vigoare sâmbătă, ora 20:00, ora New York-ului (duminică, 00:00 GMT).
Europenii şi americanii au transmis însă imediat că restabilirea sancţiunilor nu marchează sfârşitul diplomaţiei.
Dosarul Nuclear. Apeluri internaţionale la reluarea dialogului
Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Teheranului să accepte „discuţii directe, cu bună credinţă” și a solicitat tuturor statelor să aplice „imediat” sancţiunile pentru a pune presiune asupra Iranului.
Miniştrii de externe britanic, francez şi german au afirmat într-un comunicat comun că vor continua să caute „o nouă soluţie diplomatică care să garanteze că Iranul nu se va dota niciodată cu arma nucleară”. Totodată, aceștia au făcut apel la Teheran „să se abţină de la orice acţiune de escaladare”.
Programul nuclear iranian și riscul bombelor atomice
Arme nucleare. Sursa foto: Arhiva EVZ
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura ţară neînarmată nuclear care îmbogăţeşte uraniul la un nivel ridicat (60%), apropiat de pragul tehnic de 90% necesar pentru fabricarea bombei atomice. Teheranul susține că uraniul este destinat exclusiv producției de energie nucleară civilă, inclusiv electricitate, și neagă orice ambiții militare.
Acordul nuclear (JCPOA) încheiat în 2015 limita nivelul de îmbogăţire la 3,67%. În prezent, Iranul deţine aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogăţit până la 60%, un stoc care ar permite, dacă ar fi îmbogăţit până la 90%, producerea a opt până la zece bombe nucleare, potrivit experţilor europeni.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a calificat ca „inacceptabilă” cererea SUA de a preda tot uraniul îmbogăţit în schimbul unei prelungiri de trei luni a suspendării sancțiunilor, adăugând că astfel de solicitări vor continua să apară în viitor.
Mecanismul „snapback”
Regatul Unit, Franţa şi Germania (grupul E3) au declanşat la sfârşitul lunii august mecanismul „snapback”, care permite reimpunerea sancţiunilor ridicate în 2015, în termen de 30 de zile.
Chiar înainte de reimpunerea formală a sancţiunilor, Iranul i-a rechemat „pentru consultări” pe ambasadorii săi în cele trei ţări.
Impactul asupra economiei iraniene
Cetățenii iranieni resimt deja efectele sancţiunilor. Conform AFP, un dolar se tranzacționa pe piaţa neagră pentru aproximativ 1,12 milioane de riali, un nivel record, iar prețurile bunurilor de consum cresc. Magazinele de bijuterii din Marele Bazar din Teheran au fost luate cu asalt pentru achiziția de aur, considerat refugiu sigur.
Un iranian intervievat de AFP a afirmat că majoritatea oamenilor se tem de un nou conflict militar, în contextul raidurilor israeliene și americane din iunie împotriva Iranului.
Propunerile Rusiei și Chinei
Întâlnirile la nivel înalt s-au înmulţit în marja Adunării Generale a ONU la New York, în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică. Grupul E3 consideră că Teheranul nu a făcut „gesturi concrete” pentru a răspunde celor trei condiţii impuse: reluarea negocierilor cu SUA, accesul inspectorilor AIEA la situri nucleare sensibile și securizarea stocului de uraniu îmbogăţit.
Rusia şi China au propus, fără succes, prelungirea cu şase luni a JCPOA, care expiră pe 18 octombrie, pentru a oferi mai multe șanse diplomației. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat restabilirea sancțiunilor drept „invalidă din punct de vedere legal” și imposibil de aplicat, acuzând occidentalii de „sabotarea” diplomației.
Acordul JCPOA
În 2015, Franţa, Regatul Unit, Germania, SUA, Rusia şi China au încheiat cu Teheranul acordul JCPOA, care prevedea limitarea activităţilor nucleare iraniene în schimbul ridicării sancţiunilor. În 2018, SUA s-au retras și au restabilit propriile sancțiuni. În replică, Iranul a renunţat la unele angajamente, în special în ceea ce priveşte îmbogăţirea uraniului.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a reafirmat săptămâna aceasta, la ONU, că Iranul „nu a urmărit şi nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”.
