Dosarul imunoglobulinelor ajunge la CJUE. ÎCCJ suspendă procesele privind amenzile de la Consiliul Concurenței

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dosarul imunoglobulinelor ajunge la CJUE. Litigiile privind una dintre cele mai importante investigații desfășurate de Consiliul Concurenței în industria farmaceutică au intrat într-o nouă etapă.

Dosarul imunoglobulinelor la CJUE

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu mai multe întrebări preliminare și a suspendat judecarea cauzelor până la pronunțarea instanței europene.

Dosarul are la bază investigația începută în 2018, în urma căreia Consiliul Concurenței a concluzionat că, în perioada 2015-2018, cinci producători de imunoglobuline, reuniți în cadrul Asociației producătorilor de terapii cu proteine plasmatice (PPTA), au acționat coordonat pentru a reduce sau chiar opri livrările de imunoglobuline pe piața din România.

Potrivit autorității de concurență, scopul acestei strategii ar fi fost exercitarea de presiuni asupra autorităților pentru eliminarea taxei clawback aplicate medicamentelor derivate din sânge sau plasmă umană. Consiliul Concurenței a apreciat că prin această conduită companiile urmăreau să își îmbunătățească marjele de profit.

Autoritatea a susținut că diminuarea disponibilității imunoglobulinelor, medicamente considerate esențiale în tratamentul unor afecțiuni grave, a avut consecințe importante asupra pacienților și a determinat statul român să activeze Mecanismul European de Protecție Civilă pentru a asigura aprovizionarea cu aceste produse.

Cum a început dosarul imunoglobulinelor

Investigația a fost declanșată în urma unei sesizări formulate de Besmax Pharma Distribution SRL, companie administrată de Florin Hozoc și activă în distribuția de medicamente, inclusiv imunoglobuline.

La finalul anchetei, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de aproximativ 353,4 milioane de lei, echivalentul a circa 71 de milioane de euro. Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate companiilor Octapharma AG – 125,18 milioane de lei și Baxalta GmbH – 109,37 milioane de lei. CSL Behring GmbH a fost amendată cu 76,84 milioane de lei, Biotest AG cu 25,51 milioane de lei, iar Kedrion Spa cu 16,11 milioane de lei. De asemenea, PPTA a primit o amendă de 375.521 de lei.

Una dintre societățile sancționate, CSL Behring GmbH din Germania, a contestat în instanță Decizia nr. 101 din 20 decembrie 2021 a Consiliului Concurenței. Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București în aprilie 2022, însă, în decembrie 2024, instanța a respins cererea ca neîntemeiată. Hotărârea a fost atacată cu recurs, dosarul ajungând pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

ÎCCJ. Sursa foto: EVZ

Decizia ICCJ

Prin decizia pronunțată la 23 iunie 2026, instanța supremă a admis parțial cererea companiei privind sesizarea CJUE.

Potrivit minutei instanței:

„Admite în parte cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, formulată de recurenta-reclamantă CSL Behring Gmbh Germania. În temeiul art. 267 TFUE, sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare: 1. În interpretarea articolului 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt protejate activităţile de lobby de întreprinderi în cadrul unei asociaţii de drept privat, precum ROTF/PPTA, în circumstanţele în care întreprinderile desfăşoară activităţi coordonate de advocacy în vederea eliminării unei taxe naţionale aplicabile produselor comercializate, iar ulterior decid retragerea produselor respective de pe piaţă? 2. În interpretarea articolului 101 din TFUE, reprezintă „informaţii sensibile din punct de vedere comercial” declaraţiile şi schimburile de informaţii dintre întreprinderi şi PPTA în contextul ROTF, respectiv în cadrul asociaţiei de lobby? 3. În interpretarea articolului 101 din TFUE, se prezumă existenţa unei legături de cauzalitate între un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial şi comportamentul pe piaţă, în circumstanţele în care niciuna dintre întreprinderile vizate nu rămâne activă pe piaţă, retrăgându-se la intervale disparate pe o perioadă cuprinsă între 2015 şi 2017? 4. Poate fi calificată conduita întreprinderilor drept „comportament paralel” în sensul articolului 101 din TFUE şi al jurisprudenţei instanţelor UE, în circumstanţele în care întreprinderile s-au retras de pe piaţă la intervale disparate pe o perioadă cuprinsă între 2015 şi 2017? 5. Poate fi calificată conduita întreprinderilor drept „boicot colectiv” în sensul articolului 101 din TFUE şi al jurisprudenţei instanţelor UE în circumstanţele în care: (i) niciuna dintre întreprinderi nu ar fi rămas pe piaţă şi nici nu ar fi continuat să furnizeze produsul relevant pe această piaţă; (ii) niciuna dintre întreprinderi nu ar fi obţinut un avantaj concurenţial din retragerea de pe piaţă; (iii) întreprinderile s-ar fi retras de pe piaţă la intervale disparate pe o perioadă cuprinsă între 2015 şi 2017? În temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, suspendă judecata cauzei până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărârii preliminare. Definitivă. Pronunţată astăzi, 23 iunie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.”

Între timp, Înalta Curte a dispus suspendarea și a altor litigii care au legătură cu aceeași decizie a Consiliului Concurenței. Sunt vizate procesele deschise de Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice (PPTA), Takeda Pharmaceuticals International AG și compania italiană Kedrion Spa.

Toate aceste cauze vor rămâne suspendate până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-793/25, hotărârea instanței europene urmând să stabilească modul în care trebuie interpretate dispozițiile dreptului Uniunii Europene relevante pentru soluționarea litigiilor.