România ar putea să rateze o șansă care apare o dată la 14 ani dacă își mută ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

După ce președintele SUA, Donald Trump, a făcut un anunț istoric la finalul anului trecut, anume că americanii își vor muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, Guvernul de la București a adoptat, pe 18 aprilie 2018, un Memorandum privind începerea unei analize care să cuprindă riscurile și beneficiile unei eventuale decizie similare a României.

Ierusalimul este disputat de peste 70 de ani de palestinieni (arabi) și israelieni (evrei) și este un subiect fierbinte în diplomația mondială. Marea majoritate a statelor planetei au decis să nu-și mute ambasadele în Ierusalim până când israelienii și palestinienii nu vor încheia un acord în acest sens.

Riscul

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat, miercuri, în comisia de politică externă a Camerei Deputaților, că o eventuală decizie de mutare a ambasadei în Ierusalim ar putea să afecteze candidatura României pentru un loc de membru în Consiliul de Securitate ONU, pentru că ar pierde sprijinul a peste 40 de state arabe și musulmane. „Într-adevăr, există posibilitatea să fie afectată această campanie”, a spus Meleșcanu.

România și-a lansat oficial, pe 2 iunie 2017, la sediul ONU din New York, campania oficială pentru obținerea unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și candidează împotriva Estoniei pe singurul loc alocat estului Europei. Alegerile vor avea loc în iunie 2019.

 

„Merită orice efort”

„Să aducem România timp de doi la vârful deciziei mondiale în ceea ce priveşte pacea şi securitatea planetei, alături de marile puteri ale lumii, cred că merită orice efort”, a declarat ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, pe 4 aprilie 2018, pentru Agerpres. „Prezenţa în Consiliul de Securitate al ONU reprezintă cea mai importantă poziţie pe care o ţară şi-o poate dori în arena internaţională”, a adăugat acesta.

 

Oferta SUA-Israel

În același timp, mutarea ambasadei în Israel ar putea să aducă României o relație privilegiată cu Statele Unite ale Americii și Israel, inclusiv în domeniul economic. Președintele american a declarat că asistența financiară a SUA va depinde de modul în care statele vor aborda locația ambasadelor din Israel, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că primele zece țări care-și vor muta ambasadele în Ierusalim vor „beneficia de un tratament preferențial”.

 

Cine împarte pacea și războiul

Scopul Consiliului de Securitate al ONU este menţinerea păcii mondiale. În cazul unor conflicte, poate impune sancţiuni economice, poate impune un embargo asupra armelor și poate, în cazuri extreme, să autorizeze inclusiv acțiuni militare. Consiliul de Securitate al ONU este format din 15 țări.

Cinci țări sunt membri permanenți, toate fiind puteri nucleare (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie și SUA), iar celelalte zece țări se schimbă prin rotație, prin mandate de câte doi ani. România a mai deținut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU: 1962, 1976, 1990 și 2004.