Magistratul fondului a decis ieri după-amiază că Tribunalul Bucureşti nu este competent material să judece dosarul şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 5.
După mai bine de şase luni de la trimiterea în judecată a dosarului Hexi Pharma, timp în care au avut loc dezbateri în camera preliminară pe regularitatea rechizitoriului, la Tribunalul Bucureşti a avut loc, ieri, primul termen pe fondul cauzei. Flori Dinu, director general al Hexi Pharma şi Mihail Leva (şeful de producţie al companiei) s-au prezentat în faţa judecătorului Mitu Stegaru, care le-a adus la cunoştinţă, fiecăruia în parte, acuzaţiile.
Astfel, Flori Dinu (foto) a fost informată că i se impută 49 de infracţini de fals în înscrisuri sub semnătură privată și participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, iar Mihail Leva este acuzat de 33 de infracţiuni de înşelăciune şi zădărnicirea combaterii bolilor. Totodată, compania Hexi Pharma este acuzată, ca persoană juridică, de 340 de infracţiuni de înşelăciune. În cauză s-au constituit părţi civile peste 130 de spitale din întreaga ţară.
La termenul de ieri, judecătorul a ridicat din oficiu şi excepţia necompetenţei materiale a instanţei. De asemenea, a fost discutată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor în ceea ce priveşte Hexi Pharma, în legătură cu care procurorii au reţinut şi 7 infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, încadrare care nu mai este definită în acest mod în noul Cod Penal. Potrivit rechizitoriului, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, compania Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanții a 340 de unități sanitare prin prezentarea ca adevărată a unor calități mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentrația substanțelor active și la eficiența biocidă, precum și prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete și alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându- i în acest mod să încheie contracte de achiziție de produse biocide și pricinuindu- le o pagubă.
Spre exemplu, în urma testării efectuate s-a dovedit faptul că produsul Clorhexin A conține substanțeleactivedeclaratelaautorizare, însă concentrațiile acestora sunt inferioare celor declarate, respectiv clorhexidină, în loc de 0,5% era în proporție de 0,47%, etanol, în loc de 42% concentrația era de 31,60% și propan-2-ol, în loc de 28% este 16,10%. Din perspectiva eficienței biocide, Clorhexin A a fost eficient la testările bactericide și fungicide, însă produsul a fost ineficient pe partea de eficiență micobactericidă și tuberculocidă
Recomandările noastre
