Dosarul azilelor din Bihor. DIICOT contestă controlul judiciar și cere arestarea lui Viorel Pașca și a familiei sale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Procurorii DIICOT vor contesta decizia Tribunalului București prin care Viorel Pașca, liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, soția sa și cei trei fii au fost plasați sub control judiciar în dosarul privind azilele ilegale din județul Bihor. Anchetatorii solicită arestarea preventivă a acestora pentru 30 de zile.

Contestația urmează să fie analizată de Curtea de Apel București. Decizia Tribunalului București, pronunțată joi, nu este definitivă.

Sub control judiciar a fost plasată și Delia Mioara Păcală, cea care coordona filiale și organizații obștești în cadrul asociației.

Viorel Pașca: „Sunt mândru de ce am făcut”

La ieșirea din Tribunalul București, Viorel Pașca a respins acuzațiile și a susținut că activitatea sa a fost desfășurată în interesul persoanelor vulnerabile.

„Sunt mândru de ce am făcut, am conștiința împăcată, am adus un plus de mai bine și mai frumos societății în care trăim și oamenilor de acolo. Consider că am făcut bine. Cu siguranță, am făcut și greșeli, neintenționate. Că am fost naiv, una de exemplu. Fiecare încălcăm legea, într-un fel sau altul. Dacă se consideră că am încălcat legea, am salvat niște oameni”, a declarat acesta.

Vineri, Viorel Pașca s-a întors în județul Bihor.

Acuzațiile formulate de DIICOT

Casele lui Viorel Pașca. Sursa foto: Captură video

Marți și miercuri, procurorii DIICOT au dispus reținerea lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a Deliei Mioara Păcală. Alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar.

Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Potrivit procurorilor, începând din anul 2020, Viorel Pașca și membrii familiei sale ar fi constituit o grupare de criminalitate organizată, la care ar fi aderat și alte șapte persoane. Scopul acesteia ar fi fost obținerea unor importante beneficii materiale prin exploatarea unor persoane aflate în stare de vulnerabilitate.

Anchetatorii susțin că, sub aparența furnizării de servicii sociale, medicale și de îngrijire prin intermediul unei asociații umanitare, gruparea ar fi atras donații, sponsorizări și contribuții, dar ar fi încasat și pensiile, indemnizațiile de handicap, ajutoarele sociale și alte drepturi bănești cuvenite persoanelor adăpostite.

Prejudiciul estimat în dosar este de aproximativ 13 milioane de lei.

Sute de persoane vulnerabile, adăpostite în mai multe comune din Bihor

Conform DIICOT, între 2020 și iunie 2026, sute de persoane cu dizabilități psihice sau aflate în imposibilitatea de a se apăra și exprima voința ar fi fost recrutate, transportate și adăpostite în imobile din Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni.

Procurorii susțin că acestea proveneau din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și că au fost cazate în locații care funcționau fără capacitatea legală și profesională prevăzută de lege pentru furnizarea serviciilor sociale.

În anchetă se arată că persoanele ar fi fost menținute într-o stare de dependență, fără îngrijire medicală adecvată, fără supraveghere permanentă și fără administrarea corespunzătoare a tratamentelor, acestea fiind oferite, în unele cazuri, de personal necalificat.

Percheziții: sute de carduri bancare și sume importante de bani

În urma celor 27 de percheziții efectuate marți în județul Bihor, anchetatorii au descoperit într-un seif aflat în locuința comună a trei dintre inculpați 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și șapte bonuri electronice pentru transport, toate emise pe numele unor persoane vătămate.

De asemenea, au fost ridicate 246.750 de lei, 15.000 de dolari americani, 7.880 de euro, 4.920 de dolari canadieni, 4.700 de franci elvețieni și 1.150 de lire sterline.

Într-un alt imobil, anchetatorii au identificat o încăpere amenajată ca farmacie, în care se aflau cantități importante de medicamente, inclusiv produse cu regim special.

DIICOT mai susține că unele dintre persoanele decedate în spațiile administrate de grupare ar fi fost înhumate pe un teren aflat în apropierea unui cimitir greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de membrii grupului.

După intervenția autorităților, toate persoanele vulnerabile identificate în aceste locații au fost relocate în centre de asistență și îngrijire care pot asigura condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare.