Preşedintele american Donald Trump doreşte să majoreze bugetul Pentagonului, de unde ar vrea să extragă fonduri pentru a finanţa zidul la frontiera cu Mexicul, consacrând în acelaşi timp mai puţine resurse financiare pentru diplomaţie, potrivit cifrelor detaliate ale bugetului Ministerului Apărării american date publicităţii marţi şi preluate de AFP.

Dacă ar fi aprobat în forma sa actuală, ceea ce este puţin probabil, având în vedere opoziţia previzibilă a Congresului, cheltuielile militare s-ar ridica la 750 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2020, care începe în octombrie 2019, faţă de 715 miliarde de dolari anul precedent.

Această cifră acoperă bugetul Pentagonului (718,3 miliarde de dolari) şi cheltuielile consacrate de Ministerul Energiei pentru întreţinerea şi alimentarea cu combustibil a arsenalului nuclear american (32 miliarde de dolari), potrivit Ministerului Apărării, scrie Agerpres.

Bugetul prevăzut pentru Departamentul de Stat şi Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare (USAID) nu atinge decât 42,8 miliarde de dolari, faţă de 55,8 miliarde acordate de Congres anul trecut.

Bugetul pentru Pentagon este astfel de aproape 17 ori mai mare decât cel alocat Departamentului de Stat al SUA, dar secretarul de stat Mike Pompeo s-a declarat marţi 'pe deplin convins că are resurse suficiente' pentru a-şi îndeplini misiunea.

Cu toate acestea, aproximativ cincisprezece foşti generali au protestat împotriva diminuării bugetului diplomaţiei într-o scrisoare deschisă.

'Ştim că armata nu poate ţine singură ţara noastră în siguranţă', subliniază semnatarii scrisorii. 'Diplomaţia şi dezvoltarea sunt esenţiale pentru combaterea ameninţărilor înainte ca ele să ne atingă', mai avertizează ei.

Proiectul de buget alocă 66,7 miliarde de dolari operaţiunilor externe în curs de desfăşurare (Afganistan, Siria, Irak, Somalia etc), în scădere cu 3% faţă de anul trecut.

Contribuţia financiară americană la coaliţia internaţională împotriva grupării jihadiste Statul Islamic a scăzut cu 22%, dar rămâne robustă la 6,9 miliarde de dolari cu scopul de a 'continua operaţiunile pentru a asigura înfrângerea durabilă a Statului Islamic şi de a oferi flexibilitate pentru o retragere deliberată, coordonată şi disciplinată din Siria', precizează Pentagonul.

Pentru Afganistan, suma rămâne stabilă la 18,6 miliarde de dolari (18,5 miliarde în 2019).

O anvelopă de fonduri numite de 'urgenţă' conţine 9,2 miliarde de dolari, între care 2 miliarde destinate lucrărilor de reconstrucţie a bazelor militare devastate de uraganele Florence şi Michael în 2018, în Florida şi în Carolina de Nord, a declarat presei o responsabilă a Pentagonului, Elaine McCusker.

Restul din aceste fonduri este consacrat zidului pe care Donald Trump vrea să-l construiască la frontiera cu Mexicul pentru a împiedica imigraţia clandestină.

O linie de 3,6 miliarde de dolari este prevăzută pentru construirea unui 'gard la frontieră', iar o a doua linie de 3,6 miliarde este înscrisă cu titlul de rambursare a fondurilor iniţial destinate construcţiei militare şi prelevate de către preşedinte din bugetul apărării pe 2019 cu titlul de procedură de 'urgenţă naţională' pe care a decretat-o, a precizat Elaine McCusker.

Trump doreşte de asemenea să reorienteze 5 miliarde de dolari din bugetul Ministerului Apărării Securităţii interne, ceea ce ar putea ridica fondurile consacrate exclusiv ridicării zidului la 8,6 miliarde de dolari.

Dacă se adăugă suma de 3,6 miliarde de dolari prelevată din bugetul precedent pe care Pentagonul doreşte să o recupereze, fondurile alocate zidului se apropie de 12 miliarde de dolari în bugetul pe 2020.

Fondurile destinate domeniului spaţial cresc cu 15% la 14,1 miliarde de dolari, în special pentru a finanţa 'Forţa spaţială' dorită de către preşedinte. Securitatea cibernetică va avea un buget de peste 9,6 miliarde de dolari (+10%).

Este prevăzută şi o creştere de 3,1% a salariilor membrilor forţelor armate (2,1 milioane de persoane), ceea ce ar reprezenta cea mai mare creştere în ultimul deceniu.

Cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare ar putea fi 'cele mai ridicate în ultimii 70 de ani', potrivit Pentagonului: 3,7 miliarde pentru o navă de război fără pilot, o dronă submarin şi platforme logistice autonome; 927 milioane de dolari pentru inteligenţa artificială, 2,6 miliarde pentru noile rachete hipersonice şi 235 milioane pentru armele cu laser.