Sursa foto: INQUAM/George Călin
Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a României (CCR) se pregătește să analizeze unul dintre cele mai controversate proiecte de lege din ultimii ani: reforma pensiilor speciale. Tensiunile cresc în jurul instituției după ce Simina Tănăsescu, președinta CCR, și Csaba Asztalos, judecător nou-numit, au depus cereri de pensionare imediat după învestitură.
Astfel, în plenul Curții, șase dintre cei nouă judecători vor cumula pensia specială cu salariul, fapt ce ridică întrebări serioase despre imparțialitatea deciziei pe care CCR urmează să o dea în privința tăierii acestor beneficii.
Două cereri controversate: Tănăsescu și Asztalos vor pensie specială
Simina Tănăsescu, președinta CCR, și Csaba Asztalos, fostul șef al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), au cerut pensionarea imediat după numire. În cazul lui Asztalos, cererea a fost depusă chiar a doua zi după depunerea jurământului la Cotroceni, în iulie 2025.
Într-o declarație pentru Newsweek România, Asztalos a explicat decizia:
„Mi s-a adus la cunoștință că îndeplinesc condițiile legale și am procedat în consecință, așa cum au făcut și alți colegi. Am depus cererea după o lună de la jurământ.”
Deși controversată, mișcarea este legală, iar Asztalos a susținut în trecut primele de pensionare de 36.000 de euro pentru judecătorii CCR, precum și interzicerea publicării declarațiilor de avere pentru demnitari și funcționari publici.
Simina Tănăsescu / sursa foto: captură YouTube
CCR, majoritate cu pensii speciale: 6 la 3
Odată cu noile cereri de pensionare, șase dintre cei nouă judecători ai CCR vor cumula pensii speciale. Lista completă:
-
Simina Tănăsescu – președinte CCR
-
Csaba Asztalos – propus de UDMR
-
Mihaela Ciochină
-
Cristian Deliorga
-
Gheorghe Stan
-
Bogdan Licu
Cei trei judecători care nu beneficiază încă de pensie specială sunt:
-
Mihai Busuioc
-
Dacian Dragoș
-
Iuliana Scântei – îndeplinește criteriile, dar nu a depus cerere.
Astfel, în procesul de analiză a legii, majoritatea magistraților vor decide asupra propriilor privilegii.
CCR decide pe 24 septembrie viitorul pensiilor speciale
Curtea Constituțională va analiza, în 24 septembrie 2025, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind proiectul de lege prin care Guvernul Bolojan vrea alinierea vârstei de pensionare a magistraților la cea generală.
Principalele modificări propuse de Guvern:
-
Creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați, de la 47 de ani la 65 de ani;
-
Calcularea pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, cu plafon maxim de 70% din venitul net din ultima lună de activitate;
-
Introducerea posibilității pensionării anticipate după 35 de ani de muncă, dar cu penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard;
-
Magistrații care ies la pensie până la 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile conform legislației actuale.
ÎCCJ susține că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale CCR și afectează independența justiției, calificând modificările drept o amenințare la statutul constituțional al magistraților.
Premierul Bolojan amenință cu demisia
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm înaintea deciziei CCR: dacă legea nu va trece, ia în calcul să părăsească funcția.
„Când ai un proiect important, care este un jalon pentru alte reforme similare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii.”
Decizia CCR ar putea produce efecte majore asupra întregii politici bugetare, întrucât proiectul privind pensiile speciale este legat direct de ținta de reducere a deficitului și de angajamentele României față de Comisia Europeană.
Noii judecători ai CCR și rolul lor în votul decisiv
În 2025, trei noi judecători au fost validați în funcție:
-
Csaba Asztalos – propus de UDMR și validat de Camera Deputaților;
-
Mihai Busuioc – propus de PSD și validat de Senat;
-
Dacian Dragoș – numit de Președintele României.
