Document CNSAS despre Trupele de Securitate în 1989. Cum era organizate dispozitivele din țară și din București

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un document aflat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată cum erau organizate Trupele de Securitate în România, cu puțin timp înainte de Revoluția din decembrie 1989. Documentul, întocmit la 10 noiembrie 1989, prezintă structura de intervenție, efectivele, armamentul și capacitatea operațională a unităților aflate în subordinea Departamentului Securității Statului.

Documentul este înregistrat la CNSAS sub cota Cab I.V. 46, fondul Cabinetului General-Colonel Iulian Vlad. Documentul a fost întocmit de Comandamentul Trupelor de Securitate și este semnat de comandantul acestora, general-maior Ghiță Grigorie.

Zeci de unități și subunități la nivel național

Potrivit documentului, la nivelul întregii țări, Trupele de Securitate aveau structuri specializate pentru intervenție, ordine publică, apărare antiteroristă, transmisiuni și alte misiuni.

Dispozitivul era format din:

-28 de companii de securitate-intervenție, inclusiv școli de gradați; -31 de companii de securitate-miliție pentru pază și ordine; -2 companii de circulație, ambele în București; -3 companii de apărare antiteroristă; -40 de plutoane antiteroriste, distribuite în județe; -27 de plutoane de transmisiuni; -9 plutoane geniu-chimic; -15 plutoane de aruncătoare, cu calibre de 82 mm și AG-9M; -3 plutoane de parașutiști; -6 plutoane alpine; -22 de grupe de conductori cu câini de serviciu.

Documentul stabilea și timpii de intervenție pentru aceste forțe. În funcție de unitate și de misiune, timpul operativ era cuprins între 30 de minute și șase ore de la transmiterea ordinului de alarmare de către comandantul Trupelor de Securitate.

Rezerve pentru situații de criză și manifestații masive

Documentul prevedea și posibilitatea suplimentării rapide a efectivelor în cazul unor situații considerate de autoritățile comuniste drept crize extreme sau al unor manifestații masive în București.

Forțele permanente puteau fi suplimentate prin mobilizarea a 140-160 de plutoane formate din recruți, încadrați în structurile de securitate-instrucție. La acestea se adăugau 10-12 plutoane formate din militari cu termen redus (T.R.).

Astfel, planificarea prevedea folosirea unor efective suplimentare în funcție de amploarea situației și de ordinul de alarmare.

Patru structuri principale în dispozitivul din București

Capitala beneficia de un dispozitiv distinct, format din mai multe unități ale Trupelor de Securitate.

Potrivit documentului CNSAS, Unitatea 1 Securitate avea în responsabilitate municipiul București, obiectivele speciale din județul Ilfov și axa Prahova-Brașov.

Unitatea 3 Securitate era destinată Bucureștiului și județului Ilfov și asigura inclusiv detașamente cu profil antiterorist pentru paza ambasadelor.

Unitatea 8 Securitate avea responsabilități pentru București, Ilfov, Giurgiu și Dâmbovița.

În dispozitivul capitalei se afla și Brigada 11 Securitate București, structură pentru care documentul oferă date detaliate privind efectivele și dotarea.

Brigada 11 avea 960 de militari

Brigada 11 Securitate București avea, potrivit situației din document, 960 de militari: 51 de ofițeri, 15 subofițeri și 894 de militari în termen.

Structura sa cuprindea:

-4 companii de securitate-intervenție; -9 companii de securitate-miliție; -1 companie de transmisiuni.

În ceea ce privește armamentul, Brigada 11 avea în dotare:

-66 de pistoale; -858 de pistoale-mitralieră; -36 de puști-mitralieră; -8 mitraliere de companie; -36 de puști semiautomate cu lunetă (PSL); -36 de aruncătoare de grenade antitanc AG-7; -3 aruncătoare de mine de 82 mm; -3 aruncătoare de grenade antitanc AG-9M; -3 mitraliere antiaeriene ZU-2, de 14,5 mm.

Brigada dispunea și de 73 de camioane și autocamionete.

Armele grele erau concentrate la Brigada 11

Compararea dotărilor prezentate în document arată o diferență între Brigada 11 și efectivele celorlalte unități dislocate în București.

Elementele de armament destinate lovirii la distanță sau combaterii țintelor blindate, respectiv aruncătoarele de 82 mm, sistemele AG-9M și mitralierele antiaeriene ZU-2, se regăseau exclusiv în dotarea Brigăzii 11.

În schimb, Unitățile 1, 3 și 8 aveau efective mai reduse în dispozitivul din capitală, însumând 258 de oameni, dar dispuneau de anumite mijloace destinate intervenției în cazul unor manifestații urbane.

Aceste unități aveau în dotare 9 arme-lansator de calibru 38 mm și 9 aruncătoare de grenade de 40 mm, mijloace care nu apar în dotarea Brigăzii 11 prezentată în document.

Blindatele erau prevăzute în rezerva operațională

Brigada 11 era o unitate motorizată și nu dispunea de blindate ușoare.

Potrivit documentului CNSAS, componenta blindată destinată intervenției în București era asigurată prin rezerva operațională constituită din Unitățile 1, 3 și 8. Această rezervă includea șase autoturisme blindate de intervenție (ABI), dotate cu mitraliere.