DNA anchetează tunul de 30 de milioane de euro din pandemie. Procurorii au dat curs denunțului FACIAS

DNA anchetează tunul de 30 de milioane de euro din pandemie. Procurorii au dat curs denunțului FACIAS Sursa foto EVZ

DNA a început ancheta în cazul achiziției a 100 de milioane de măști, în pandemie, care nu au fost utilizate. Cercetările au la bază un denunț al Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS).

 

Procurorii au informat FACIAS că a fost deschisă umărirea penală in rem în acest caz. Cercetările vin ca urmare a denunțului formulat de reprezentanții FACIAS în acest dosar penal.

DNA a deschis o anchetă penală

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a făcut un denunț la Parchetul Anticorupție. Este vorba despre achiziția a 100 de milioane de măști sanitare în timpul pandemiei de coronavirus. Conform FACIAS, aceste măști nu au fost utilizate niciodată. Conform reprezentanților organizației, procurorii DNA au început urmărirea penală în rem în urma acestui denunț.

Ne puteți urmări și pe Google News

Achiziția a fost făcută, conform FACIAS, de Ministerul Economiei, condus la acea vreme de Virgil Popescu, ministru al PNL. Măsura urma să combată specula cu măști sanitare, de pe piața românească. Ministerul Economiei a achiziționat, prin Compania Națională Romarm, o cantitate imensă de măști, 100 de milioane. Prețul plătit a fost de 112.000.000 lei, peste 22 milioane de euro, conform FACIAS, care a sesizat DNA.

„Statul român, prin Ministerul Economiei, condus la momentul respectiv de Virgil Popescu, a decis să combată specula de pe piața românească și a venit cu ideea de a achiziționa o cantitate uriașă de măști de protecție anti-Covid – 100.000.000. Pentru asta, a implicat și Compania Națională Romarm SA. Prețul plătit pentru numărul uriaș de măști a fost de 112.000.000 lei, peste 22 milioane de euro. Problema a apărut însă când statul român a trebuit să valorifice aceste măști, să justifice investiția”, se arată într-un comunicat al FACIAS.

Conform datelor obținute de FACIAS, și transmise DNA, doar 5% din întregul lot de măști a fost vândut. Restul stocului a rămas neutilizat sau a fost donat, într-un final. Gestionarea deficitară a acestui stoc de măști sanitare a produs un prejudiciu de aproximativ 30 de milioane de euro, statului român. Este vorba despre sumele cheltuite pentru achiziție și transport și depozitare.

DNA

DNA. Sursa foto: Facebook

FACIAS acuză nereguli în achiziție

Reprezentanșii FACIAS au sesizat DNA cu privire la această achiziție de măști sanitare. Ei acuză presupuse nereguli asociate tranzacției. În opinia Facias, scopul invocat, de a combate specula ar fi fost doar un pretext.

În acest caz, DNA a inițiat o cercetare penală, în urma denunțului formulat, sub forma dosarului penal nr. 151/P/2020.

FACIAS a sesizat DNA având în vedere neregulile semnificative asociate cu această achiziție, care indică faptul că motivul oficial invocat, acela de a combate specula, nu a fost decât un pretext. Conform ultimei informări primite de către FACIAS de la DNA, dosarul penal constituit urmare a denunțului înregistrat de FACIAS a fost reunit cu dosarul penal nr. 151/P/2020”, se mai arată în comunicatul de presă.

Gabriel Tutu

Gabriel Țuțu Sursa foto: EVZ

 

DNA sesizat cu privire la miza achiziției de măști

Conform informațiilor din spațiul public dosarul 151/P/2020 l-ar viza pe Directorul Romarm Gabriel Țuțu. Acesta este cercetat de DNA sub control judiciar în dosarul măștilor neconforme din spitalele MApN.

Țuțu a fost reținut la sfârșitul lunii ianuarie de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru achiziția de măști neconforme livrate MApN.

În opinia reprezentanților FACIAS, scopul acestei achiziții ar fi fost îmbogățirea unor funcționari publici și profitul unor companii private. Drept urmare, se impune o anchetă penală a DNA care să clarifice lucrurile.

„E din ce în ce mai clar că deși reprezentanții statului au invocat drept motiv combaterea speculei, realitatea este că un procent uriaș de 95% din măști nu au fost niciodată utilizate, miza reală a acestor achiziții fiind îmbogățirea unor funcționari publici și profitul unor companii private”, se mai arată în comunicatul de presă.