La începutul fiecărui an nou, oamenii își iau adesea hotărâri de a schimba aspecte din viața lor pe care le consideră greșite. Pentru unii, aceste promisiuni față de ei înșiși pot implica încercarea de a remedia relațiile de familie.

Studii privind înstrăinarea din familii

Prietenii și membrii familiei pot încuraja părinții sau copiii adulți să reia legătura între ei. Câțiva cercetători care se ocupă cu studierea înstrăinării în familie au declarat că rupturile dintre părinți și copii sunt destul de frecvente. Conform unui studiu, 1 din 10 mame a experimentat această înstrăinare.

În cea mai recentă cercetare, publicată în septembrie 2021, au fost urmărite aceste familii timp de șapte ani. Scopul a fost de a înțelege modul în care evenimentele majore ale vieții, cum ar fi divorțurile, bolile și decesele în familie, au afectat de-a lungul timpului relația dintre membrii familiei.

În special, s-a pus întrebarea dacă experiențele importante și cele care pot schimba viața au contribuit atât la rupturi, cât și la reconcilierea dintre mame și copii. Pentru studiul din 2015, au fost folosite date din Studiul privind diferențele în cadrul familiei de la Universitatea Purdue, un proiect de cercetare pentru a afla mai multe despre relațiile dintre părinți și copii și despre modul în care aceste conexiuni influențează bunăstarea ambelor generații.

În 2015, au fost intervievate peste 550 de mame care aveau vârsta de 60 de ani. De obicei, locuiau cu soții lor în propriile case și erau sănătoși. Șaizeci și patru dintre aceste mame mai în vârstă au raportat că au fost înstrăinate de cel puțin unul dintre copiii lor.

Tensiune și în momente critice

În studiul din 2021, au fost urmărite aceleași familii timp de șapte ani pentru a examina modelele de înstrăinare de-a lungul timpului. Mamele aveau până atunci peste 70 de ani și 80 de ani. În ultimii șapte ani, cei mai mulți au experimentat tranziții majore în viață, inclusiv evenimente grave de sănătate și moartea soțului lor. Și copiii lor au experimentat evenimente importante de viață, cum ar fi pierderea locului de muncă sau tranziții maritale, cum ar fi separarea, divorțul și recăsătorirea.

Cu toate acestea, analizele au arătat că aceste schimbări nu au dus la o schimbare de atitudine în acești șapte ani. Mamele au afirmat că dinamica în relațiile lor cu copii a continuat. Unii cercetători din acest domeniu au definit înstrăinarea drept încetarea completă a contactului. Cu toate acestea, multe dintre mamele din acest studiu au avut contact cu copiii înstrăinați în timpul perioadei de șapte ani. Acestea descriau un contact neregulat, tensionat și uneori nedorit.

Când mamele au rămas văduve, copiii se întorceau uneori acasă pentru a participa la ritualurile funerare ale tatălui lor. Cu toate acestea, aceste interacțiuni au fost adesea încărcate de tensiune. De exemplu, unele mame au descris că sunt în aceeași cameră cu copiii, dar nu le vorbesc.

În general, aceste descoperiri au sugerat un grad relativ ridicat de stabilitate în înstrăinarea inter generațională în mai multe familii. Acestea fiind spuse, este important de menționat că cercetările de până acum iau în considerare doar perspectiva mamelor mai în vârstă. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine înstrăinarea inter generațională din perspectiva copiilor și care ar cuprinde punctele de vedere ale celor două părți ale unei rupturi familiale, potrivit Yahoo News.