Scandal în Germania din cauza alocațiilor Kindergeld plătite în străinătate. Câți copii români primesc bani de la statul german
- Daniel Teodoreanu
- 18 noiembrie 2026, 22:19
Mamă cu doi copii. Sursa foto: AI
Autoritățile de la Berlin au achitat, la finalul anului 2025, alocații pentru mai bine de 291.000 de minori stabiliți în afara teritoriului german, iar printre beneficiari se numără peste 32.000 de copii ai căror părinți dețin cetățenie română. Aceste statistici au stârnit un val de nemulțumiri pe scena politică din Germania, mai mulți reprezentanți ai formațiunilor CDU/CSU și AfD solicitând limitarea acestor transferuri financiare.
Conform cifrelor oficiale furnizate de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, la sfârșitul lui 2025, statul acorda sprijinul financiar cunoscut sub numele de Kindergeld pentru un total de 291.292 de copii rezidenți în alte state, informează Euronews.
Informațiile au ieșit la iveală în urma unei interpelări făcute de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și au fost prezentate în premieră de publicația germană Bild.
Scandal în Germania din cauza alocațiilor Kindergeld plătite în străinătate. Câți copii români primesc bani de la statul german
Clasamentul beneficiarilor din afara granițelor este dominat de minorii cu părinți polonezi, în număr de 112.384, ceea ce echivalează cu aproape 39% din total. Pe poziția secundă se situează 36.727 de copii cu cetățenie germană, situație întâlnită frecvent în cazul familiilor în care unul dintre părinți își desfășoară activitatea profesională peste hotare. Datele citate de Die Welt arată că locurile următoare sunt ocupate de copiii cetățenilor cehi, cu 33.872 de beneficiari, și ai celor români, cu 32.459 de beneficiari.
În decurs de 14 ani, numărul copiilor stabiliți în străinătate pentru care bugetul german virează alocații aproape s-a triplat, urcând de la 103.559 în anul 2011 la 291.292 în 2025. Acest segment constituie aproximativ 1,66% din totalul de 17,6 milioane de minori incluși în sistemul german de alocații. Din punct de vedere financiar, Berlinul a virat în conturi din afara țării circa 528 de milioane de euro pe parcursul anului 2025, o creștere masivă față de nivelul de 45,7 milioane de euro înregistrat în 2011.
Alocația Kindergeld reprezintă sprijinul financiar oferit de statul german părinților care au un loc de muncă în Germania. Pentru anul 2026, cuantumul acestui beneficiu este stabilit la 259 de euro lunar pentru fiecare copil.

Euro. Sursa foto: AI
Reacții dure în Bundestag față de exportul de alocații
Normele Uniunii Europene stabilesc că angajații din Germania au dreptul să încaseze aceste sume indiferent dacă copiii lor locuiesc într-un alt stat membru. Acordarea Kindergeld este condiționată strict de statutul profesional al părintelui, nu de domiciliul minorului. Statisticile recente au declanșat dezbateri aprinse în rândul politicienilor din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partid condus de cancelarul Friedrich Merz, dar și în tabăra formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD). Aceștia susțin ideea indexării alocațiilor în raport cu nivelul de trai din țara în care se află efectiv copilul.
Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, a subliniat că „Germania este principalul exportator de alocații pentru copii către alte țări ale UE”.
Oficialul conservator a detaliat nemulțumirea legată de regulile actuale într-o intervenție pentru presa germană. „Legislația UE ne obligă în prezent să plătim aceeași alocație pentru un copil care locuiește în străinătate ca pentru unul care locuiește în Germania, dacă părinții lucrează aici, fără să țină cont de faptul că viața este mult mai scumpă la noi decât în multe dintre aceste țări”, a declarat Krings pentru Die Welt. Jurnaliștii germani ilustrează această discrepanță prin cazul unui angajat din Germania ai cărui copii trăiesc în România, Polonia sau Cehia. Potrivit analizei Die Welt, suma de 259 de euro pe lună are o putere de cumpărare mult mai mare în Timișoara comparativ cu Düsseldorf, în condițiile în care cheltuielile de trai din România sunt, în medie, cu circa 40% mai reduse față de cele din Germania.
Acuzații virulente la adresa transferurilor către București
Lidera BSW, Sahra Wagenknecht, adoptă o poziție și mai radicală, cerând eliminarea completă a alocațiilor pentru minorii care nu au reședința pe teritoriul german. „În Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar banii contribuabililor ajung la București. Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun. Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu trebuie să mai existe alocații pentru copiii care nu locuiesc deloc în Germania”, a scris aceasta într-o postare pe X pe 6 noiembrie.
În paralel, partidul AfD a înaintat o moțiune în parlamentul german prin care cere ajustarea cuantumului alocațiilor destinate copiilor din alte state europene în funcție de costurile locale ale vieții.
Parlamentarul AfD René Springer a pus sub semnul întrebării atât diferența uriașă dintre sumele plătite de cele două state, cât și modul în care sunt verificate dosarele.
„Este nedrept că transferăm alocații pentru copii la valoarea integrală în conturi din străinătate. România plătește 58 de euro pentru fiecare copil. Noi transferăm 250 de euro. Acești copii există cu adevărat? Nimeni nu verifică acest lucru”, a declarat Springer.
De ce este blocată modificarea legii la nivel european
Orice tentativă de diminuare a alocațiilor în funcție de statul de reședință al minorului se lovește însă de bariere juridice majore, întrucât tratatele europene garantează egalitatea de tratament pentru lucrătorii mobili din spațiul comunitar.
Un precedent relevant este cel al Austriei, care a încercat să aplice o astfel de indexare în anul 2019. Demersul Vienei a fost anulat în iunie 2022 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța stabilind că modificarea valorii alocațiilor în funcție de costul vieții din țara copilului încalcă legislația europeană.
Pe de altă parte, există și voci în politica germană care apără sistemul actual. Parsa Marvi, deputat al Partidului Social-Democrat (SPD), a respins ideea reducerii acestor drepturi.
„Cei care lucrează aici și contribuie la finanțarea societății noastre nu ar trebui să fie discriminați doar din cauza locului în care trăiesc copiii lor”, a declarat acesta pentru Die Welt.
Totodată, Janine Wissler, vicepreședinta grupului parlamentar Die Linke, a punctat că sumele trimise peste hotare au o pondere redusă în bugetul total, reprezentând doar circa 1% din cheltuielile globale alocate de statul german pentru sprijinirea copiilor.