Alertă de securitate lângă România. Rețea masivă de spionaj cibernetic, destructurată în Bulgaria după cinci ani de infiltrare în instituțiile statului

Alertă de securitate lângă România. Rețea masivă de spionaj cibernetic, destructurată în Bulgaria după cinci ani de infiltrare în instituțiile statuluiHacker, online, rețea. Sursa foto: Pixabay

Autoritățile din Bulgaria au reușit să blocheze o amplă operațiune de spionaj cibernetic, în urma căreia mai multe grupări internaționale de hackeri au avut acces ilegal la rețelele guvernamentale timp de aproape cinci ani. Potrivit ministrului Inovării și Transformării Digitale, Ivan Vasilev, atacatorii au sustras cel puțin 130 de gigabytes de fișiere, volum ce echivalează cu peste 62 de milioane de pagini de documente. Informațiile au fost prezentate într-o conferință de presă desfășurată după o ședință a Consiliului de Miniștri, relatează publicația Novinite.

Alertă de securitate lângă România. Rețea masivă de spionaj cibernetic, destructurată în Bulgaria după cinci ani de infiltrare în instituțiile statului

Campania de spionaj a debutat în 2021 și a continuat nestingherită până în luna august a acestui an, moment în care prezența neautorizată a fost depistată. Infractorii cibernetici au pătruns în infrastructura utilizată de instituțiile publice pentru schimbul de date și documente, reușind să navigheze între diverse rețele interne și să colecteze informații esențiale despre modul în care funcționează aparatul administrativ.

Ministrul Ivan Vasilev a precizat că ținta principală a fost reprezentată de platformele guvernamentale de transfer al documentelor. Oficialul a dat asigurări că, în acest stadiu al investigației, nu există indicii că datele cu caracter personal ale cetățenilor bulgari ar fi fost afectate.

„Atacurile hackerilor au vizat sistemele guvernamentale utilizate pentru schimbul de documente. Până în prezent, nu s-au găsit dovezi care să sugereze că datele personale ale cetăţenilor bulgari au fost compromise”, a declarat Vasilev.

hackeri

Hackeri. Sursa foto: AI

Cum a fost descoperită breșa de securitate după cinci ani

Primul semnal de alarmă a fost tras pe 23 iunie, atunci când noul sistem național de securitate cibernetică a detectat un trafic neobișnuit în rețeaua unei instituții de stat. Centrul de Securitate Cibernetică din cadrul companiei Information Services AD a alertat imediat autoritățile, declanșând procedurile standard de intervenție și mobilizând Echipa Națională de Răspuns la Incidente de Securitate Informatică (CSIRT).

Directorul Direcției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, Velizar Varbanov, a explicat că modernizarea infrastructurii de apărare a fost decisivă pentru identificarea acestor intruziuni vechi.

„Datorită noului sistem naţional de securitate cibernetică, am reuşit să identificăm incidente cibernetice care au avut loc cu ani în urmă şi care au rămas nedetectate timp de cinci ani”, a declarat Varbanov.

Investigațiile tehnice aprofundate au arătat că nu a fost vorba despre un incident izolat, ci despre o compromitere la nivelul mai multor instituții publice. Cazul a fost încadrat ca incident cibernetic major, conform legislației naționale, ceea ce a dus la activarea planului național de răspuns și la constituirea unei celule de criză interinstituționale. Ivan Vasilev a recunoscut că atacul a trecut neobservat sub mai multe guverne anterioare din cauza lipsei unui sistem unificat de protecție.

„Pentru prima dată, noul sistem naţional de securitate cibernetică oferă o imagine cuprinzătoare a activităţii din reţelele de stat. Fără acesta, această activitate ar fi rămas probabil ascunsă pe termen nelimitat”, a spus el.

Mobilizare la nivel înalt și sprijin din partea Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică

Grupul de lucru format pentru gestionarea crizei a inclus reprezentanți ai Ministerului Inovării și Transformării Digitale, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Agenției de Stat pentru Securitate Națională (SANS), Agenției Naționale de Informații, Serviciului de Informații Militare, Agenției Executive pentru Infrastructura Guvernului Electronic și CSIRT. La operațiune au contribuit și specialiști din mediul privat, angajați ai Servicii de Informații AD, precum și experți internaționali, inclusiv din cadrul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Intervenția s-a desfășurat după o strategie aprobată de Consiliul pentru Securitate Cibernetică. Aceasta a presupus evaluarea completă a pagubelor, izolarea rețelelor compromise și eliminarea definitivă a hackerilor. Velizar Varbanov a menționat că planul în cinci etape a ajuns la finalizarea celei de-a treia faze, fiind șterse toate fișierele malițioase și blocate conexiunile externe ale atacatorilor, concomitent cu înăsprirea regulilor de acces la sistemele critice.

„Le-am întrerupt accesul şi am eliminat software-ul rău intenţionat pe care îl instalaseră. Aceştia nu mai primesc informaţii guvernamentale”, a declarat Vasilev.

Ministrul a confirmat că etapele de evaluare, izolare și eliminare a intrușilor au fost încheiate cu succes. Analizele au arătat că hackerii au compromis servere, stații de lucru și echipamente de rețea din mai multe instituții, însă datele furate nu par să fi fost alterate sau modificate în sistemele originale.

Spionaj statal, nu infracționalitate financiară

Specialiștii bulgari consideră că modul de operare indică o acțiune clasică de spionaj, fără legătură cu grupările care urmăresc câștiguri financiare sau furtul de identitate.

„De obicei, astfel de grupuri de hackeri nu sunt interesate de atacuri cu motivaţie financiară; nu sunt hackeri independenţi şi nici nu sunt interesaţi de datele personale. Interesul lor se îndreaptă către informaţiile unei naţiuni”, a spus el.

Până în acest moment, autoritățile de la Sofia nu au stabilit cine a coordonat atacul și nici ce destinație au avut documentele extrase. Urmele digitale ale atacatorilor duc către multiple locații de pe glob, iar anchetatorii analizează dacă hackerii au acționat pe cont propriu, ca o rețea organizată sau la comanda unor servicii de informații străine. Velizar Varbanov a avertizat că datele tehnice brute, precum adresele IP, nu sunt suficiente pentru a indica vinovații.

„Faptul că o adresă se află în Bulgaria, de exemplu, nu înseamnă că hackerul este prezent fizic aici”, a spus el.

Identificarea celor responsabili necesită coroborarea probelor informatice cu informații operative și cu o analiză a contextului geopolitic din ultimii cinci ani, pentru a vedea dacă anumite decizii ale Bulgariei au deranjat interesele altor state sau organizații.

Sesizare la Parchet și măsuri urgente de securizare a administrației

În urma acestui incident grav, ministrul Ivan Vasilev a dispus declanșarea unor audituri la toate instituțiile vizate și a sesizat Parchetul. Raportul oficial detaliază atât acțiunile, cât și eventualele neglijențe ale autorităților din ultimii cinci ani, procurorii urmând să stabilească dacă au existat omisiuni intenționate.

Totodată, executivul de la Sofia a demarat un program de întărire a securității cibernetice în administrația publică. Noile măsuri prevăd monitorizarea strictă a conturilor cu drepturi de administrator, implementarea autentificării în doi pași și extinderea sistemului național de protecție cibernetică la nivelul a 28 de municipalități și administrații regionale.