Discriminarea interpersonală este legată de schimbările moleculare, sugerând o cauză a bolilor legate de îmbătrânire și a disparităților în materie de deces.

„Experiența discriminării pare să grăbească procesul de îmbătrânire, ceea ce poate contribui la apariția bolilor și a mortalității timpurii și să alimenteze disparitățile în materie de sănătate”, a declarat Adolfo Cuevas, profesor asistent la NYU School of Global Public Health, autor principal al studiului Brain, Behavior, and Immunity-Health.

Discriminarea crește riscul de boli

Cercetările arată că discriminarea identitară (de exemplu, rasa, sexul, greutatea sau dizabilitățile) crește riscul de boli de inimă, hipertensiune arterială și depresie. Activarea cronică a răspunsului la stres poate contribui la aceste rezultate slabe pentru sănătate, fără a cunoaște factorii biologici exacți. Mai multe cercetări leagă discriminarea persistentă de îmbătrânirea biologică.

Cuevas și colegii săi au examinat trei markeri de metilare a ADN-ului pentru a înțelege mai bine relația dintre discriminare și îmbătrânire. În cadrul studiului Midlife in the United States (MIDUS), finanțat de Institutul Național pentru Îmbătrânire, aproape 2.000 de adulți din SUA au furnizat probe de sânge și sondaje.

Cea mai periculoasă discriminare

S-a discutat despre discriminarea zilnică, majoră și la locul de muncă. Discriminarea cotidiană este subtilă și lipsită de respect în viața de zi cu zi, în timp ce discriminarea majoră este acută și intensă (cum ar fi ofițerii de poliție care vă amenință). Discriminarea la locul de muncă include practici inechitabile, oportunități de carieră limitate și pedepse bazate pe identitate.

Potrivit cercetătorilor, mai multă discriminare a fost legată de o îmbătrânire biologică mai rapidă decât mai puțină discriminare. Dacă discriminarea la locul de muncă a accelerat, a crescut și îmbătrânirea biologică, dar efectele sale au fost mai puțin severe decât cele ale discriminării cotidiene și majore.

O analiză mai profundă a arătat că fumatul și indicele de masă corporală au explicat jumătate din asocierea dintre discriminare și îmbătrânire, sugerând că alte răspunsuri de stres la discriminare, cum ar fi creșterea cortizolului și somnul slab, accelerează îmbătrânirea.

„În timp ce comportamentele de sănătate explică parțial aceste disparități, este probabil ca o serie de procese să fie în joc, conectând factorii de stres psihosocial la îmbătrânirea biologică”, a declarat Cuevas, membru al facultății de bază a Școlii de Sănătate Publică Globală a NYU, membru al facultății de bază Cuevas.

Discriminarea a accelerat îmbătrânirea

Discriminarea a accelerat, de asemenea, îmbătrânirea biologică în mod diferit în funcție de rasă. Participanții negri la studiu au fost mai în vârstă și au îmbătrânit mai repede și au raportat mai multă discriminare. Deși participanții albi au raportat mai puțină discriminare, aceștia au fost mai vulnerabili la efectele acesteia atunci când au experimentat-o, posibil din cauza unei expuneri și a unor strategii de adaptare mai reduse. MIDUS nu a inclus date despre alte grupuri rasiale și etnice.

„Aceste constatări subliniază importanța abordării tuturor formelor de discriminare pentru a sprijini îmbătrânirea sănătoasă și a promova echitatea în materie de sănătate”, a spus Cuevas, potrivit sciencedaily.