Academicianul Gheorghe Păun, discipolul academicianului Solomon Marcus, care a decedat în această dimineață, la Institutul „C.C. Iliescu”, din București, ne-a vorbit despe maestrul său.

„«Domnul Profesor», așa i se spunea întotdeauna în grup. Era  contagios prin creativitate, prin altruism, creator tipic de școală. A lăsat o operă imensă. Obișnuiam să spun că a lucrat -nu că a muncit, pentru că îi făcea prea multă plăcere ca să fie muncă - cât pentru cinci cariere normale de om de știință: matematică, semiotică, lingvistică-matematică și așa mai departe.

Un mare om de cultură, nu numai matematician. Pierderea culturii românești e totală.” Academicianul Gheorghe Păun a amintit și de preocuparea academicianului Solomon Marcus pentru educația de calitate.  „În ultimii ani era foarte preocupat de educație. Deja se implicase foarte mult, de la studiul manualelor, al caietelor , dicționare, avea legături cu Ministerul Educației. Cred că ar fi lăsat și niște urme în învățământul românesc dacă …”.

Academician Solomon Marcus și-a susținut ideile atât în grupul de lucru, constituit pe lângă Ministerul Educației, cât și în numeroase articole și declarații.  Domnul Profesor susținea „Dreptul de a se mira al copiilor, dreptul de a întreba. Susținea dreptul de a fi ei înșiși, le susținea creativitatea, spiritul ludic, exact ceea ce nu se face în școală sau nu se promovează în momentul acesta,”, adaugă discipolul.

„ Erau vremuri când ne vedeam zilnic. Dânsul m-a făcut matematician, eu vroiam să fiu profesor la Curtea de Argeș, dar l-am întâlnit în anul trei și a fost decisivă întâlnirea. E o pierdere și pentru Academia Română, era o conștiință foarte activă, spunea lucrurilor pe nume în mute situțaii, Academia îi va simți lipsa. Dumnezeu să-l odihnească!”, a încheiat academicianul.    

Născut la 1 martie 1925, la Bacău, Solomon Marcus şi-a început cariera universitară foarte devreme, la numai 25 de ani, în 1950, în cadrul Facultăţii de Matematică din Universitatea Bucureşti. Şase ani mai târziu şi-a susţinut doctoratul cu teza „Funcţii monotone de două variabile“, iar în 1968 a devenit doctor docent în ştiinţe. În aprilie 1993 este ales membru corespondent al Academiei Române, iar în decembrie 2001 membru titular. Discursul de recepţie a fost susţinut în martie 2008, cu tema „Singurătatea matematicianului“.  A excelat deopotrivă în domenii clasice ale ştiinţei, dar şi în domenii noi, avangardiste sau de frontieră, fiind unul dintre reprezentanţii de seamă ai transdisciplinarităţii la nivel mondial. Cercetările sale abordează analiza matematică, lingvistica matematică, informatica teoretică, poetica matematică, semiotica, istoria şi filosofia ştiinţei, modele matematice în ştiinţele naturii şi în ştiinţele socio-umane.

Solomon Marcus a fost o personalitate de excepţie, exemplu paradigmatic de savant şi o conştiinţă a timpului său, sensibil la problemele grave ale societăţii, în care s-a implicat cu delicateţe, grijă şi discernământ. Vocea sa s-a auzit întotdeauna cu demnitate, în mediul academic, sub cupola Academiei Române, în mediul universitar, dar şi în spaţiul public, în presă, în instituţiile statului. 

În domeniul educaţiei a pledat pentru noi programe şcolare şi pentru o nouă relaţie profesor-elev, pofesor-student, pentru un nou stil al manualelor, în care accentul să se deplaseze de la interogativ la dubitativ, pentru introducerea spiritul critic şi a elementului ludic în procesul de învăţare. A militat pentru o cultură totală, bazată pe echilibru şi pe interacţiunea ştiinţei şi artei, a ştiinţelor „grele“ şi a celor socio-umane.

Discipolul  

Gheorghe Păun, un academician român de anvergură mondială. Membru al Academiei Române, Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei (2012)  Membru al Academiei Europei - „Academia Europaea“, Londra (2006).  Născut la 6 decembrie 1950, în comuna Cicăneşti, județul Argeş, a absolvit Facultatea de Matematică a Universității din Bucureşti, cu Specializare în informatică. În 1977 îşi susține teza de doctorat, realizată sub conducerea profesorului Solomon Marcus, cu tema „Simularea unor procese economice cu ajutorul teoriei limbajelor formale. Gheorghe Păun a dezvoltat, de-a lungul a 40 de ani, o carieră ştiințifică națională şi internațională de excepție, multidisciplinară, activând în domeniile matematicii, informaticii teoretice, bioinformaticii, lingvisticii.