România pe hartă. Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Creatura care face ravagii în pădurile României este gândacul Agrilus, un dăunător necunoscut până acum în țară, care atacă stejarul și pune în pericol mii de hectare de pădure. Specialiștii trag un semnal de alarmă, avertizând că efectele sunt greu de combătut și că fenomenul se extinde rapid, potrivit Fanatik.
Creatura care face ravagii printre stejari
Gândacul Agrilus a fost semnalat recent de șeful Ocolului Silvic Găești, Florin Stancu, ca fiind responsabil pentru uscarea masivă a stejarilor în mai multe zone ale țării. „Acest gândac apare în arborii care sunt deja, din diverse cauze, într-un declin fiziologic. ”, a declarat Stanc. Infestarea are loc între scoarță și lemn, unde insecta consumă seva copacilor, provocând uscarea rapidă a acestora.
Experții avertizează că fenomenul este greu de detectat, deoarece se manifestă în pâlcuri și afectează inițial suprafețe mici. Totuși, datele Romsilva indică deja un impact semnificativ: aproximativ 37.000 de hectare de pădure administrată au fost afectate de infestarea cu Agrilus. Zonele cele mai lovite se află în județele Dâmbovița, Arad, Timiș, Vaslui și Vrancea.
Măsuri și reacții concrete
Din cauza lipsei de informații despre biologia gândacului Agrilus și metodele de combatere, specialiștii recurg momentan doar la tăierea stejarilor infectați. Directorul Direcției Silvice Dâmbovița, Marin Petre, explică că „este un dăunător care nu este vizibil și automat nu poate fi combătut în niciun fel”.
Sursa foto: Pixabay.com
Instituțiile implicate, inclusiv Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, au demarat studii pentru a înțelege mecanismele de răspândire și metodele de prevenire. Studiul este programat să se finalizeze în anul 2026. Până atunci, pădurarii trebuie să monitorizeze atent pădurile afectate și să aplice intervenții selective pentru a limita răspândirea gândacului.
Soluții propuse de specialiștii în sivicultură
Specialiștii în silvicultură recomandă plantarea unor specii de copaci mai rezistente la secetă și la dăunători necunoscuți. Pinul negru, utilizat deja în pădurile din Banat și Oltenia, se dezvoltă bine în soluri cu umiditate scăzută și pământuri alcaline sau neutre. Gingko Biloba este apreciat pentru rezistența sa la poluare, deși crește lent.
Pecanu, originar din America de Nord, poate fi, de asemenea, o alternativă viabilă datorită calității lemnului și a adaptabilității la condițiile locale.
Experții subliniază că fără intervenții strategice, pădurile de foioase din România riscă să se diminueze semnificativ.
