Simona Halep a declarat de mai multe ori că marea ei slăbiciune este desertul cheesecake. Prăjitura ar fi fost servită sportivilor în timpul primelor jocuri olimpice care au avut loc în 776 î.Hr.

Într-un interviu, după victoria de la Montreal, 7-5, 6-3 în finală în compania lui Madison Keys, Simona Halep a povestit că slăbiciunea ei este prăjitura cheesecake, un desert care o face „să se simtă mai bine”.

„Am avut acelaşi mic dejun timp de zece zile la hotel. Ouă jumări şi un croissant cu ciocolată. La prânz, paste cu pui – foarte plictisitor. Seara, am avut peşte, pe care nu-l mănânc în mod normal, dar în această săptămână l-am avut în fiecare zi.

Cheesecake la desert în fiecare seară şi a mers destul de bine. Am avut desert în fiecare zi, nu mi-a lipsit. Mă face să mă simt mai bine", a declarat Simona Halep.

Cum a apărut cheesecake-ul

Cheesecake-ul ar fi fost servit sportivilor în timpul primelor jocuri olimpice care au avut loc în 776 î.Hr. Cu toate acestea, informaţii despre producţia de brânză apar încă din anul 2000 î.Hr., iar antropologii au găsit forme de brânză care datează din acea perioadă.

Cheesecake-ul se mânca și la nunţi. Ingredientele simple precum făină, miere şi brânză erau amestecate şi apoi coapte - departe de reţetele complicate disponibile astăzi.

Scriitorul grec Athenaeus a fost cel care a dezvăluit prima rețetă de cheesecake, în anul 230 d.Hr. (până la acest punct grecii mâncau deja cheesecake de peste 2000 de ani, dar aceasta este cea mai veche reţetă din Grecia care a supravieţuit). Prăjitura se prepară foarte ușor – se bate brânza până devine fină şi omogenă, adăugaţi miere şi făină de grâu şi amestecaţi totul, coaceţi cheesecake-ul şi lăsaţi-l să se răcească înainte de a fi servit.

Cheesecake în România

Românii au numit cheesecake-ul „libuma” şi îl serveau la ocazii speciale. Marcus Cato, un politician roman în primul secol î.Hr., este cel care ar fi înregistrat cea mai veche reţetă romană de cheesecake.

După o vreme, reţeta de cheesecake a ajuns peste tot în Europa. Marea Britanie şi Europa de Est au început să experimenteze cu reţeta, adăugând ingrediente noi sau folosind noi metode de a o prepara cheesecake-ul. În fiecare ţară din Europa, reţetele erau diferite, iar fiecare regiune venea cu ceva nou. În 1545, a fost tipărită prima carte de bucate. Ea a descris cheesecake-ul ca o prăjitură bazată pe făină. Chiar şi bucătarul lui Henric al VIII-lea a avut un rol în ceea ce priveşte reţeta de cheesecake. Se pare că bucătarul său a tăiat brânză în bucăţi foarte mici şi le-a înmuiat în lapte timp de trei ore. Apoi, el a scurs amestecul şi a adăugat ouă, unt şi zahăr.

Cu toate astea, ingredientul cheie a fost găsit de americani. Ei au adăugat în prăjitură o cremă de brânză specială. Trei ani mai târziu, crema de brânză a fost ambalată în folie şi distribuită în magazinele locale sub marca Philadelphia Cream Cheese. Marca Philadelphia Cream Cheese a fost achiziţionată în 1903 de către compania Phoenix Cheese Company, apoi a fost achiziţionată în 1928 de către Compania Kraft, potrivit gustarte.ro.

Ingrediente pentru cheesecake

Bucătarii au dezvăluit și care sunt ingredientele pe care trebuie să le cumperi înainte de a prepara cheesecake, mai exact:

- Crustă (blat) din biscuiți:

300 g biscuiți digestivi sau cu cacao 120 g unt topit cu min 80% grăsime

- Cremă de brânză pentru cheesecake:

1 kg cremă de brânză (Philadelphia, Almette, Goldessa, K-classic) 350 g zahăr pudră 25 g amidon 1 lingură bună de extract de vanilie sau 2 plicuri zahăr vanilat sau miezul de la o păstaie 5 ouă întregi 120 g smântână acrișoară (cu min. 20% grăsime) sau smântână dulce pentru frișcă (cu min 30% grăsime) 1 linguriță coajă rasă de lămâie (opțional)

- Topping de fructe:

500 g cireșe sau vișine fără sâmburi sau fructe de pădure congelate 100 g zahăr 220 ml apă 15 g amidon (o lingură) câțiva stropi esență de migdale