Desecretizarea protocoalelor dintre DNA și SRI au redeschis Cutia Pandorei în peisajul justiției din România. Așa cum anunța încă de vineri, Tudorel Toader, ministrul Justiției a cerut luni, oficial, procurorului General, Augustin Lazăr, desecretizarea acestor controversate și negate protocoale. Reamintim că, viner, Klaus Iohannis a avut o primă reacție în legătură cu protocoalele SRI-DNA. Așadar, pentru prima dată, printr-un comunicat transmis de Administrația Prezidențială se fac precizări importante în legătură cu acest subiect controversat, vehiculat de multe ori, de-a lungul timpului, în spațiul public. Președintele a adâncit și mai mult sămânța de scandal, spunând că aceste protocoale nu au fost aprobate de CSAT.

”În data de 19 martie 2018, ministrul justiției, Tudorel Toader, i-a solicitat lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prerogativelor constituționale și a competențelor legale, comunicarea următoarelor aspecte:

- Dacă și câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pe de o parte și Serviciul Român de Informații, pe de altă parte;

- Data încheierii și semnatarii respectivelor protocoale;

- Demararea procedurii legale de desecretizare a conținutului acestora”, potrivit anunțului făcut de Tudorel Toader.

 

Președinția PASEAZĂ RESPONSABILITATEA PROTOCOALELOR SRI-DNA. „NU au fost APROBATE de CSAT”. Șeful COMISIEI SRI reacționează la poziția președintelui

 

Premierul Viorică Dăncilă a solicitat deja desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, "având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcţionarea României că stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, precum şi poziţia oficială exprimată astăzi de Administraţia Prezidenţială", a anunţat, vineri seară, Guvernul.

Conform sursei citate, solicitarea prim-ministrului se bazează pe prevederile legale potrivit cărora "se interzice clasificarea că secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului lainformatiile de inters public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturiale vreunei persoane sau lezării altor interse legitime".

Potrivit legii, desecretizarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se realizează de către împuterniciţii şi funcţionarii superiori abilităţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează şi controlul masurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate.

În situaţia protocoalelor de colaborare între SRI şi alte instituţii ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informaţii sunt conducătorii instituţiilor semnatare, care, în speţă, au şi calitatea de autoritate desemnată de securitate. Potrivit art. 14 din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, CSAT asigură coordonarea, la nivel naţional, a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate.

În situaţia protocoalelor de colaborare între SRI şi alte instituţii ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informaţii sunt conducătorii instituţiilor semnatare, care, în speţă, au şi calitatea de autoritate desemnată de securitate. Potrivit art. 14 din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, CSAT asigură coordonarea, la nivel naţional, a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate. 

După acest anunţ, ministrul justiţiei a declarat, vineri seară, la Antena 3, că luni dimineaţă va cere Ministerului Public - DNA desecretizarea protocoalelor cu Serviciul Român de Informaţii: „Voi vedea care va fi solicitarea doamnei prim-ministru şi, dacă nu acoperă şi solicitarea către Ministerul Public, în limitele competenţelor mele legale date de art 132 din Constituţie, care spune că procurorii îşi desfăşoară acivitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei - nu cum greşit a spus cineva sub controlul ministrului Justiţiei - eu, în calitate de ministru al Justiţiei, luni la prima oră voi solicita Ministerului Public desecretizarea protocolului cu SRI”.

El a susţinut că demersul premierului reprezintă „încă un pas spre normalitate”.

Referindu-se la comunicatul transmis vineri de Administraţia prezidenţială, ministrul justiţiei a spus că, indirect, se recunoaşte existenţa protocoalelor.

„Dacă CSAT a spus că nu are competenţa desecretizării, citind comunicatul, se înţelege şi altceva, că indirect se recunoaşte existenţa protocoalelor, ceea ce este un fapt foarte bun. La cel mai înalt rang, ni se spune că ele există. Nu rămâne decât să urmăm procedurile legale, să vedem conţinutul, să stim cum s-a desfasurat urmărirea penală sub imperiul respectivului sau respectivelor protocoale, cum nu mai trebuie făcut pe viitor, ca să intrăm în starea de normalitate, în care autoritatea judiciară sa aplice legea corect, la timp, dar să respecte legea, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului”, a adăugat Tudorel Toader.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională Anticorupţie sau între Serviciul Român de Informaţii şi alte entităţi ale statului şi nu a stabilit, prin prevederile hotărârilor aprobate, atribuţii suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, fie la solicitarea celorlalte entităţi implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, a precizat Administraţia prezidenţială.

Administraţia prezidenţială a emis, vineri, un comunicat de presă, în urma afirmaţiilor vehiculate recent în spaţiul public referitoare la protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii, în baza unor Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi la declasificarea acestora.

Conform prerogativelor legale conferite de Constituţia României şi de Legea de organizare şi funcţionare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea şi combaterea terorismului, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret şi nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituţiile statului român.

Preşedinţia precizează că aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legilor şi regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare.