Gură, Sursa foto; Pixabay
Din cuprinsul articolului
Cercetători din domeniul microbiologiei au identificat fragmente masive și enigmatice de ADN în microbiomul oral – ecosistemul de bacterii și microorganisme care populează cavitatea bucală. Oamenii de știință susțin că aceste secvențe genetice de dimensiuni neobișnuite ar putea juca un rol important în modul în care funcționează sistemul imunitar al omului, potrivit studiului publicat în revista Nature Communications.
Structuri ADN gigantice și enigmatice în cavitatea bucală
Cavitatea bucală găzduiește o comunitate complexă de bacterii, recunoscută de mult timp pentru rolurile sale variate în menținerea sau afectarea sănătății, atât orale, cât și celei generale. Însă, o cercetare recentă publicată pe 11 august în prestigioasa revistă Nature Communications aduce la lumină un aspect necunoscut până acum al microbiomului oral.
Oamenii de știință au identificat segmente mari de ADN bacterian care se desprind de genomul principal al acestor microorganisme. Aceste elemente genetice mobile par să aibă legături directe cu reacțiile sistemului imunitar și chiar cu dezvoltarea anumitor forme de cancer, potrivit concluziilor cercetătorilor.
Pas uriaș spre înțelegerea microbiomului oral
Studiul oferă „o nouă piesă în puzzle-ul care ajută la înțelegerea microbiomului oral, a sănătății umane și a bolilor”, a explicat pentru Live Science, Floyd Dewhirst, profesor la Institutul Forsyth ADA, care nu a fost implicat în cercetare.
În ultimii zece ani, cercetările dedicate microbiomului au înregistrat o expansiune semnificativă, scoțând în evidență importanța microbilor ce populează diverse zone ale corpului în menținerea sănătății și apariția bolilor.
Bacterii. Sursa foto: Pixabay
Oamenii de știință au reușit să identifice și să cuantifice speciile microbiene prezente în medii precum cavitatea bucală sau tractul intestinal, folosind aceste informații pentru a înțelege cum diferențele dintre aceste caracteristici sunt legate de starea noastră de sănătate.
Ce au descoperit cercetătorii de la Universitatea din Tokyo
O echipă de cercetători condusă de Yutaka Suzuki, de la Universitatea din Tokyo, și-a propus să investigheze datele lipse, inspirată de descoperirea recentă a unor elemente extracromozomiale gigantice (ECE) în bacteriile din sol.
Aceste ECE-uri reprezintă fragmente de ADN care există separat față de genomul principal al organismului. Un exemplu bine cunoscut în cazul oamenilor este ADN-ul mitocondrial, care se găsește în mitocondriile celulelor și funcționează ca un ECE. În bacterii, un astfel de fragment extracromozomial, mai mic, este denumit plasmid.
Yuya Kiguchi a avansat ipoteza că ECE-urile gigantice nu se găsesc doar în bacteriile din sol, ci pot exista și în alte medii. Investigând probe de salivă prelevate de la sute de persoane, cercetătorii au identificat pentru prima dată prezența acestor ECE-uri gigantice în microbiomul oral uman. Studiul a mai relevat că aproximativ 74% dintre participanți aveau aceste fragmente în microbiomul lor oral, informează livescience.com.
