Vitalie Ponomariov/ Sursa foto: EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. În ultima perioadă, propaganda rusă se concentrează tot mai mult pe regiunea de sud a Republicii Moldova.
Rusia investeşte în portaluri de ştiri, radio şi televiziune, darcel mai mult în reţele de socialzare, Tik-Tok şi Telegram. Iar rezultatele nu întârzie. Relaţia Chişinău-Comrat devine tot mai tensionată, iar majoritatea locuitorilor de altă etnie din regiunea de sud sunt pentru o colaborare cu Federaţia Rusă.
În rândul populaţie mai persistă şi frica că Chişinăul ar urmări să le distrugă identitatea etnică.
De ce propaganda rusă acordă mai multă prioritate regiunii de sud şi care sunt medodele eficiente de combatere a propagandei ruse ne vorbeşte într-un podcast Vitalie Ponomariov, director executiv al Asociaţiei pentru combaterea izolării informaţionale ECOU, organizaţie neguvernamentală care activează în regiunea de sud a Republicii Moldova.
„Rusia este interesată de gurile Dunării”
Vitalie Ponomariov susţine că Rusia manifestă un interes deosebit pentru regiunea Cahul din cauza portului de la Giurgiuleşti de pe Dunăre.
„Regiunea Cahul, ca și toată Republica Moldova, este importantă în punct de vedere geostrategic pentru Rusia. Dar cel mai important loc din Cahul sau spațiu, spun așa, este bineînțeles portul Giurgiulești, pentru că acolo este legătura cu Dunărea, este un port internațional și, bineînțeles, știm că Federația Rusă a fost interesată și rămâne interesată de gurile Dunării.
Cu siguranță, din acest punct de vedere, Cahul apare ca o regiune de interes sporit”, susăne directorul Asociaţiei ECOU.
„Propaganda rusă şi dezinformarea la sud nu prezintă o noutate”
Ponomariov susţine că Rusia este cointeresată de mai mult timp de sudul Republicii Moldova. Iar propaganda rusă nu este o noutate.
„Propaganda rusă și dezinformarea nu este ceva nou. Adică n-au apărut ieri aici. În regiune este de foarte mult timp. Ţin minte că încă când m-am angajat la universitate, în anul 2000, erau diferite personaje care promovau diferite zvonuri. Bine, atunci nu era pe internet. Se făcea în cadrul unor adunări, unde erau mai mulți oameni, încercau să destabilizeze, să dezinformeze, să polarizeze comunitatea locală. Lucrul acesta s-a dezvoltat pe parcurs și am observat și o campanie așa parcă regizată cu focus pe Cahul.
În anul 2013, cineva a înregistrat o petiție la Parlamentul European, prin care, în baza Declarației Conferinței de la Montevideo, solicita recunoașterea drepturilor sale asupra Cahlului și solicita ca regiunea să fie declarat stat independent. Acea petiție puteți să o vedeți, este accesibilă pe Internet.
Totodată, de acest personaj sunt legate site-uri şi un profil pe Facebook, care denegrează personalități din Cahul, care incită la ură și promovează propaganda rusă. Este un promotor deschis al războiului împotriva Ucrainei. Este un promotor deschis al lui Vladimir Putin și așa mai departe.
Eu chiar am avut ocazia să discut și cu reprezentanții ai poliției și cu ai serviciilor de informație și securitate și le am spus: "Fiți atenți că sunt așa personaje pe Facebook,
Sper eu că s-au autosesizat și au luat măsuri în acest sens. Acestea sunt epizoade mici, sunt chestii care vorbesc iarăși de acest interes mărit față de Cahul, față de regiune”, susţine Ponomariov.
„Dezinformarea poate fi oprită prin educaţie şi dialog”
Interlocutorul susţine că dialogul reprezintă armele principale pentru a opri şi combate propaganda rusă.
„Dacă să ne axăm pe ceea ce este foarte important pentru noi, chestiunile care țin de securitatea națională, care țin de securitatea țării ansamblu în ansamblu, nu țin de atribuțiile autorităților publice locale, nu țin de competențele și responsabilitățile societății civile. Deși și unii și alții au posibilitatea să intervină prin diferite activități educaționale, informative, ca să pună umărul la asigurarea securității naționale în Republica Moldova.
Dar este foarte important pe noi să ne axăm pe chestiuni mult mai simple, care aduc și rezultate. În primul rând, este vorba despre educație medie atunci când vorbim despre combaterea dezinformării.
Este vorba despre o comunicare eficientă între toți actorii la nivel local. Este nevoie de a asigura o transparență reală în procesul decizional. Este nevoie de a fi foarte deschiși unii cu alții atunci când abordăm diferite probleme de dezvoltare locală. Care, bineînțeles, implică și chestiuni care țin de securitate.
Pentru că atunci când este deschidere, când este transparență, când este o abordare constructivă din partea tuturor actorilor implicați în dezvoltarea locală, bineînțeles că apar diferite suspiciuni, prejudecăți, obstacole sau im
Cred foarte mult că societatea civilă la nivel local, împreună cu autoritățile publice locale, cu mass media, dar și cu alți actori la nivel local, pot face multe pentru ca cetățenii să fie informați corect la timp despre ce înseamnă agenda europeană, ce înseamnă integrare europeană, ăce înseamnă o reformă sau alta.
Astfel ca să fie prevenite discuții contraproductive fără sens, care pot apărea în caz dacă nu este o informare corectă. Altfel spus în caz dacă nu este asigurată o comunicare strategică în Republica Moldova, din partea autorităților publice. Dar și din partea societății civile”, susţine fostul profesor universitar.
„Trebuie să ne învăţăm să comunicăm”
Directorul ECOU mai declară că pentru un dialoc reuşit este necesar mai întâi ca actorii implicaţi să fie pregătiţi pentru el.
„Este foarte important ca autoritățile publice, și de nivel central, și de nivel local, să poată comunica strategic cu toți cetățenii Republicii Moldova pe subiect diferite, astfel ca tensiunile sociale, tensiunile politice din societatea noastră și și din și comunitățile locale să fie diminuate.
Trebuie să ne învăţăm să comunicăm unii cu alții, pentru că este foarte complicat. Noi am observat lucrul acesta când discutăm pe teme politice, mai ales pe teme geopolitice atunci când avem activități în Găgăuzia.
Ne străduim, bineînțeles, să abordăm subiectele pe alte aspecte. Pe aspecte care țin de subiecte care unesc oamenii, chestiuni de sănătate, de educație, de justiție, securitate la nivel local. Mă refer la poliție, la circulația rutieră și multe alte chestii. Şi încet cu încetul prin comunicare, prin aceste activități, se creează o platformă de dialog, de discuții.
Şi oamenii și de aici și de acolo încep să comunice des. Apoi se elaborează proiecte mai mari, care vizează chestiuni mult mai importante. Cum sunt proiectele pentru îmbunătățirea coeziunii sociale în sudul Republicii Moldova, proiecte de îmbunătățire a dialogului interetnic.
Proiecte pe care noi le implementăm aici în sud în parteneriat cu mass media locală, dar și cu instituții publice și autorități publice din Găgăuzia, Taraclia, regiunile Cahul, Cantemir, dar și alte raioane.
Prin urmare, abordarea trebuie să fie mai constructivă. Prin informare corectă la timp, printr-o comunicare strategică în care să fie și autoritățile publice. Dar și societatea civilă, bineînțeles, alături de mass media”, a declarat Vitalie Covaliov.
Comunităţile etnice, cele mai vulneranile pentru propaganda rusă
Propaganda rusă se conduce de principiul împărțește, divizează și stăpânește. Ea ţinteşte diferențe de limbă, de etnie și încearcă să facă ca comunitățile etnice să nu se înțeleagă.
De exemplu, recent au avut loc alegeri locale pentru funcția de primar al orașului Taraclia. Un candidat de acolo vorbea despre ceea. că urmare a reformei administrativ-teritoriale va dispărea raionul Taraclia și, respectiv, comunitatea bulgară. C
Că este un pericol că limba rusă va fi scoasă din școli, din grădinițe. Astfel, limba, identitatea, cultura bulgară este sub pericol să dispară. La fel sunt lansate naraţiuni că limba găgăuză este persecutată.
Astfel de narațiuni sunt prezentate de diferite portaluri de știri. Care se declară echidistante, dar vin să accentueze polarizarea în sudul Republicii Moldova. Precum și neîncrederea găgăuzilor și bugarilor față de autoritățile de la Chișinau.
Pe mai multe portaluri din regiunea Găgăuză, inclusiv pe canale de Telegram, au apărut știri care arată că Ministerul Educației dorește ca în următorii trei să facă tot posibilul ca limba rusă să fie exclusă din grădiniță.
Sau că în Colegiul din Comrat, clădirea Comar, care a fost clădirea construită pe banii guvernului Turciei, de la 1 septembrie 2026 se va studia doar în limba română.
Ceea ce este fals, pentru că din câte cunosc eu, în acel memorandum de colaborare între guvernul Republicii Moldova și guvernul Turciei, se vorbește foarte clar că la acel colegiulimba engleză și limba turcă vor fi obiecte obligatorii de studiu. Totodată, unele discipline vor fi studiate în baza limbilor engleză şi turcă", susţine interlocutorul EvZ.
"Vor să menţină o polarizare dintre vorbitorii de limbă rusă şi vorbitorii de română"
"Cei care promovează astfel de mesaje nu doresc altceva decât să mențină o polarizare, o învăjbire între vorbitorii de limbă română și vorbitorii de limbă rusă din Găgăuzia, Taraclia sau alte regiuni unde sunt comunități mai mari de vorbitori de de limbă rusă.
Prin urmare, aceste probleme sunt speculate la maxim de propaganda rusă. De acele forțe care se ocupă cu dezinformarea și manipularea informațională în sudul Republicii Moldova. Trebuie să știm lucrul ăsta și trebuie să contribuim împreună pentru ca această propagandă și această campanie de dezinformare să nu își atingă rezultatele.
Iar pentru asta, repet, încă o dată, este nevoie de o comunicare strategică din partea autorităților în care să participe și societatea civilă, dar și alți actori în importanță în acest sens”, a declarat Ponomariov.
Recomandările noastre
