Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Debatrerea despre unirea Republicii Moldova cu România revine în atenția publică după declarațiile noului prim-ministru de la Chișinău, Vasile Tofan, care susține că o astfel de opțiune nu ar trebui privită ca o alternativă de ultim moment, ci ca un subiect ce merită o dezbatere serioasă.
Ce spune Tofan despre unirea dintre Republica Moldova și România
Declarațiile au fost relatate de publicația maghiară Maszol.hu și au provocat reacții inclusiv din partea Rusiei, care avertizează asupra consecințelor unui asemenea scenariu.
Vasile Tofan a preluat conducerea Guvernului Republicii Moldova pe 22 iulie, iar una dintre primele sale vizite oficiale a fost la București. În declarațiile sale, premierul a afirmat că discuția despre reunificarea cu România nu trebuie redusă la ideea unui „plan B”, însă a evitat să spună cum ar vota în cazul organizării unui referendum.
Potrivit acestuia, susținerea pentru unirea celor două state se apropie în prezent de 40%, însă orice decizie privind viitorul Republicii Moldova trebuie să aparțină exclusiv cetățenilor din cele două țări și să fie exprimată prin mijloace democratice. Până atunci, obiectivul comun rămâne aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Maia Sandu: unirea este folosită și în războiul informațional
Discuțiile despre reunificare au fost alimentate și de declarațiile recente ale președintei Maia Sandu. Șefa statului a acuzat un „agent al Moscovei” că încearcă să compromită ideea unirii și să influențeze opinia publică.
Sondajele realizate în ultimii ani indică o creștere a numărului celor care susțin reunificarea cu România, însă această opțiune rămâne în continuare minoritară în Republica Moldova. În același timp, sprijinul pentru integrarea europeană este considerabil mai ridicat și nu este asociat în mod obligatoriu cu unirea. În România, nivelul de susținere pentru reunificare este, în general, mai mare decât peste Prut.
Contextul geopolitic a schimbat dezbaterea
Analistul politic Anatol Țăranu consideră că evoluția identității din Republica Moldova este rezultatul unui proces istoric complex, influențat în mare măsură de perioada sovietică, când a fost promovată o identitate distinctă de cea românească.
În opinia sa, o eventuală unire nu poate fi construită exclusiv pe argumente emoționale, ci presupune o pregătire politică și instituțională amplă.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat semnificativ percepția asupra securității regionale, iar pentru Republica Moldova apropierea de Uniunea Europeană este văzută tot mai mult și ca o garanție de stabilitate.
Parlament R. Moldova / sursa foto: dreamstime.com
Moscova respinge categoric scenariul unirii
Autoritățile ruse continuă să se opună ferm oricărei perspective de reunificare dintre Republica Moldova și România.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că, într-un asemenea scenariu, Republica Moldova „ar înceta să mai existe”.
Potrivit oficialului rus, numele statului moldovean ar dispărea treptat din documentele oficiale, iar reunificarea ar echivala cu dispariția Republicii Moldova ca stat independent.
Moscova invocă în mod constant situația din Transnistria și Găgăuzia, două regiuni care se opun ideii unirii. În Transnistria sunt staționați în continuare militari ruși, sub pretextul unei misiuni de menținere a păcii, iar regiunea funcționează separat de autoritățile constituționale de la Chișinău încă din 1992.
Recensământul din 2024 indică schimbări importante
Rezultatele recensământului desfășurat în 2024 evidențiază modificări semnificative în ceea ce privește identitatea și structura populației Republicii Moldova.
Peste 31% dintre respondenți au declarat că limba română este limba lor maternă, cu peste 8 puncte procentuale mai mult decât la recensământul din 2014. În același timp, procentul persoanelor care au indicat „limba moldovenească” ca limbă maternă a coborât sub 50%.
Datele statistice arată și un declin al populației. Dacă în 2014 Republica Moldova avea aproximativ 2,7 milioane de locuitori, în 2024 numărul acestora a ajuns la 2,4 milioane, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 14% în decurs de un deceniu.
Recensământul mai indică faptul că 77,2% dintre locuitori s-au declarat etnici moldoveni, în timp ce ponderea celor care se identifică drept români a ajuns la aproape 8% din populație. În schimb, comunitățile ucraineană, găgăuză și rusă au înregistrat o diminuare a ponderii în structura demografică a țării.
Recomandările noastre
