Dar Kremlinul, simțindu-se tot mai nesigur din cauza nemulțumirii manifestate față de tot felul de lucruri, de la prețurile alimentelor la represiunile politice, dorește să zdrobească disidența online. O poate face?

Se gândește oare Rusia serios să îngrădească internetul?

Așa se pare, judecând după schimbarea bruscă a tonului pe această temă. Toată lumea, de la președintele rus Vladimir Putin până la Comisia de Investigații (echivalentul rusesc al FBI) vorbește serios despre necesitatea unui control mai dur asupra spațiului cibernetic rusesc și asupra mediilor de socializare din străinătate.

Miercuri, Roskomnadzor, biroul însărcinat cu reglementarea și cenzurarea internetului, a ordonat încetinirea fluxului Twitter, acuzând compania că nu a eliminat anumite conținuturi interzise. Kremlinul a invocat postări care, în opinia sa, îi încurajau pe tineri să se alăture protestelor împotriva guvernului și ‘proslăveau’ sinuciderea.

“S-or crede ei niște Rambo pe internet, împingând vreun băiat sau vreo fată să se arunce de pe acoperiș, dar când poliția are să-i prindă, or să facă pe ei“, declara Putin pe 4 martie.

Margarita Simonian, redactor-șef la RT, o ‘portavoce’ a Kremlinului, a pledat pentru interzicerea în Rusia a mediilor de socializare după ce Instagram i-a șters una dintre postări. Ironia a făcut ca acest apel al ei să fie făcut pe Twitter.

Dar de ce acum?

Este o perioadă mai delicată. Autoritățile ruse se confruntă cu alegerile parlamentare din septembrie, primele după ce Putin a ‘inventat’ schimbările care i-ar permite să rămână la putere până în 2036.

Guvernul lui Putin se confruntă totodată și cu noi sancțiuni după acuzațiile Occidentului potrivit cărora autoritățile ar fi folosit o substanță paralizantă ca să-l otrăvească pe Alexei Navalnîi, liderul opoziției. Trimiterea lui la închisoare a dus la proteste de masă în peste 100 de orașe.

Navalnîi și echipa lui apelează la mediile de socializare pentru a-și exprima opoziția față de Putin, pentru a dezvălui presupusa corupție și pentru a organiza mitinguri de protest. Videoclipul lor, intitulat “Palatul lui Putin – Istoria celui mai mare caz de mită din lume”, pe tema unui palat colosal de la Marea Neagră despre care Navalnîi pretinde că ar fi fost ridicat de Putin, a fost vizualizat de peste 114 milioane de ori. Un alt videoclip, despre fostul președinte Dmitri Medvedev, intitulat “Nu-i spuneți ‘Dimon’”, a fost vizualizat de aproape 43 milioane de ori.

Joi, adjunctul șefului de la Roskomnadzor a declarat că încetinirea fluxului de pe Twitter nu are nicio legătură cu protestele opoziției.

Cât de mare este controlul impus de Rusia?

Freedom House, o organizație din Washington, afirmă că internetul din Rusia “nu este liber”, el situându-se pe locul 51 din totalul de 65 într-un clasament pe tema libertății internetului.

Internetul din Rusia a funcționat relativ liber până în 2012, când, în urma protestelor în masă, guvernul a introdus o lege care îi permite să închidă o serie de pagini web. În 2019, guvernul a adoptat o lege pe tema ‘internetului suveran’, care îi permite Rusiei să dispună de un așa-zis ‘buton’ cu care să blocheze un anume conținut. Furnizorii de internet trebuit să-și instaleze niște ‘ferestre’, astfel încât conținutul să poată fi monitorizat.

La începutul acestei luni, Roskomnadzor a lansat o serie de acuzații la adresa Twitter, Facebook, Instagram, YouTube, Telegram, TikTok și a siturilor rusești VKontakte și Odnoklassniki, precizând că ele nu au eliminat niște conținuturi care i-ar fi încurajat pe copii să participe la proteste sau să se sinucidă. VKontakte a fost amendat cu 1,5 milioane ruble, respectiv, peste 20.000 de dolari SUA. Încă nu s-a făcut niciun anunț public pe tema măsurilor care vor fi luate împotriva celorlalți.

Care a fost reacția companiilor care asigură medii de socializare

Miercuri, Twitter a dat publicității un mesaj în care se declară îngrijorat de măsurile vizând restricționarea conținuturilor, adăugând că, în privința exploatării sexuale a copiilor, toleranța sa este zero și că reglementările firmei interzic totodată și promovarea sinuciderii sau a automutilării.

Vineri, șeful departamentului pentru controlul și supervizarea telecomunicațiilor din cadrul Roskomnadzor, Evgheni Zaițev, a declarat că Twitter nu a răspuns îngrijorărilor manifestate de instituție și nici nu a răspuns unor întrebări. “Suntem pregătiți pentru orice dialog, dacă acesta ar exista”.

Telegram, un serviciu de mesagerie foarte popular printre micile agenții independente de știri din Rusia și din Belarusul vecin, a reușit să o ia înaintea forurilor rusești de reglementare după ce, în 2018, s-a încercat închiderea lui. Serviciul își schimbă frecvent adresele paginii sale de pe internet.

Această platformă a fost un element-cheie pentru mișcările de protest din Rusia și din Belarusul vecin. “Creierele au fost amețite”, a declarat președintele belarus Aleksandr Lukașenko pe data de 9 septembrie, el plângându-se de faptul că “internetul și Telegram pătrund atât de adânc în creierele oamenilor“.

Ce-ar mai sta în calea lui Putin?

Blocarea mediilor străine de socializare s-ar izbi de o ripostă dură. Tinerii ruși au crescut cu YouTube, cu Facebook și, mai recent, cu Instagram, TikTok și Telegram. Ei nu se uită la propaganda făcută cu mână de fier la televiziunea de stat.

Probabil, sistemul de control al internetului din Rusia înseamnă o viteză mai mică de rețea, respectiv, o viteză care l-ar face să rămână în urma tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială, mașinile fără șofer și tehnologia unui așa-zis ‘Internet al lucrurilor’.

Miercuri, Andrei Soldatov, un analist specializat în internetul rusesc, a declarat că tentativa Rusiei de a încetini accesul pe Twitter “ar transmite un mesaj cât de poate de nedorit“ industriei tehnologice rusești și internauților din mediile de socializare. În opinia sa, “asta demonstrează că la Kremlin există niște oameni cărora nu le pasă de consecințele acțiunilor lor, dacă asta îi ajută să își protejeze stabilitatea politică“. Articol de Robyn Dixon în colaborare cu Ellen Nakashima

Traducerea: Rador

https://www.washingtonpost.com/world/2021/03/12/russia-social-media-putin-opposition/