Camera Deputaţilor şi Senatul vor începe săptămâna viitoare să investigheze de ce fostul Guvern nu a estimat corect veniturile bugetare la rectifi cările din 6 august şi 23 noiembrie 2016. Specialiştii spun că „gaura” de 10-14 miliarde de lei de la buget putea să fi e evitată

Ancheta parlamentară condusă de comisiile de buget trebuie să afle răspunsul la 17 întrebări ridicate de preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Social-democraţii acuză faptul că Guvernul precedent a estimat venituri de 231,1 miliarde de lei şi a realizat venituri de doar 221,1 miliarde de lei, iar „gaura” ar putea să fie chiar mai mare, de 14 miliarde de lei. Adică s-a încasat mai puțin.

Investigaţia va urmări, printre altele, care sunt instituţiile statului care au făcut previziuni asupra veniturilor la bugetul de stat şi care a fost nivelul propus al veniturilor de către fiecare instituţie în parte, care sunt motivele pentru care nu au fost estimate corect veniturile totale ale bugetului total consolidat la prima şi la a doua rectificare bugetară, care sunt sumele rămase necheltuite pe fiecare minister în parte şi care sunt motivele nerealizării investiţiilor şi programelor de către ministere.

DNA, pe fir?

Fostul premier Dacian Cioloş va fi chemat la audieri, alături de „toate persoanele implicate”, în decursul celor 10 zile rezervate anchetei. Parlamentarii PSD speculau ieri faptul că DNA s-ar putea sesiza din oficiu pe această temă şi ar putea începe urmărirea penală in rem cu privire la faptele semnalate în ancheta comisiilor parlamentare.

Miza reală pentru PSD

Surse de la vârful PSD au explicat, ieri, pentru EVZ, că social-democraţii şi-au construit întregul program de guvernare în baza cifrelor oficiale de la tehnocraţi. Dacă mai vrea să mărească pensii şi salarii şi să elimine taxe şi impozite, cum a promis, Guvernul PSD trebuie să găsească acum noi surse de venit la bugetul de stat, care să acopere cele 10-14 miliarde de lei care nu au fost încasate.

Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan a explicat, voalat, acest lucru. Potrivit acestuia, dacă s-ar fi atras mai multe fonduri europene în 2016, în economia românească ar fi intrat mai mulţi bani cu efecte în 2017. „Neîntâmplânduse acest lucru, este o problemă care vizează evoluţiile din 2017, inclusiv proiecţia bugetului, execuţia bugetului pe acest an”, a spus el.

Potrivit surselor EVZ, finanţiştii PSD caută acum „soluţii” să nu depăşească deficitul bugetar de 3% şi să-şi respecte şi promisiunile electorale. „Dragnea e foarte nervos”, ne-au relatat sursele citate.

Săgeata liberală

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Cătălin Predoiu (PNL), a acuzat ieri că Liviu Dragnea „pune la cale o răzbunare politică” prin ancheta parlamentară. Potrivit acestuia, datele şi informaţiile care se cer în anchetă sunt publice, iar coaliţia de guvernare face „un exerciţiu de imagine care în final va decredibiliza instituţia Parlamentului”. „PSD, în loc să treacă săşi pună în aplicare programul de guvernare se ocupă, într-o bună tradiţie, de greaua moştenire lăsată de Guvernul anterior”, a mai spus el.

Curtea de Conturi intră în joc

Rectificările bugetare ale Guvernului Cioloş vor fi anchetate şi de Curtea de Conturi, printr-un audit. „În luna august, guvernul îşi făcea deja planuri cum se va implica în campania electorală din toamnă şi îşi pregătea terenul încercând să salveze aparenţele, declarând că fac rectificări pe plus, adică ţara merge bine. Şi nu era aşa, a fost o minciună grosolană”, a spus ieri Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. „De aici, mai departe va veni Curtea de Conturi şi va identifica elementele de nelegalitate, de oportunitate, de comportament de bun gospodar a guvernului”, a adăugat el.

Ex-şef ANAF: „Gaura e certă!”

Fostul director ANAF, Gelu Diaconu, a remarcat că guvernul Cioloş a încasat mai puţini bani la buget decât guvernul Ponta, care l-a precedat. Potrivit acestuia, ponderea colectării în PIB a scăzut de la 27,61% la 26,29% la bugetul de stat şi de la 8,33% la 8,17% la bugetul asigurărilor sociale, anul trecut, faţă de 2015. „Aplicaţi procentul scăderii la cei circa 758,5 miliarde de lei cât este PIBul şi veţi vedea o gaură mai mare de 10 miliarde de lei”, a spus Diaconu pentru „Bursa”. „Gaura est certă!”, a adăugat el.

Analiştii arată cu degetul spre TVA şi fonduri UE

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a explicat de unde provine „gaura” tehnocraţilor: „8 mld. de lei de la fonduri europene, 2,4 mld. lei din rambursarea mai mare de TVA în decembrie dar şi din scăderea TVA colectat. „Nu ştiu ce a fost în capul lor când au făcut rectificarea bugetară în noiembrie. Probabil se bazau pe fonduri UE. A fost o mişcare greşită (...) Ideea este că nu s-au colectat pentru că pur şi simplu nu aveau cum să se colecteze din cauza scăderii TVA de la 24% la 20%“, a spus şi analistul financiar Radu Georgescu de la CFO Network. Avocatul Gheorghe Piperea a susținut că execuţia bugetară pe anul 2016 arată o estimare de venituri de 236 mld lei şi o colectare de doar 222 mld lei. „Aici nu mai este o chestie de politica de tip PSDDragnea, e o constatare a macro-prudentilor din Consiliul fiscal şi din BNR, preluată de ziarele de specialitate de azi. Vorbim, deci, de o diferenţă de calcul de 14 mld lei. Și de exacta măsură a activităţii şi valorii tehnocreatilor care au fost în fruntea MF şi a ANAF în anul de graţie 2016”, a susținut acesta.

Vasile Dîncu, vinovatul tehnocraţilor

Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea a spus că estimările „cele mai umflate” privind fondurile UE au venit de la autorităţile locale şi ele au intrat în Guvern prin ministerul fostului vicepremier Vasile Dîncu. „Bugetarea anuală făcută de Ministerul de Finanțe e mereu un exercițiu de previziune bazat pe datele de la instituțiile care au investiții și proiecte. Ministerele și autoritățile locale tind să supraestimeze cât pot face (...) pentru a se asigura că au spațiu de manevră la negocierea pe credite bugetare cu Ministerul de Finanțe. Așa se întâmplă în fiecare an, iar ancheta parlamentară ar trebui să se uite la ultimele 10 bugete cel puțin ca să vadă că e aceeași poveste”, a adăugat el. Fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu, a spus că unul dintre motivele pentru care Guvernul nu a încasat cele peste 10 miliarde este că „au scăzut încasările la fondul de sănătate fiindcă, pe de o parte au scăzut încasările din taxa de clawback fiindcă a scăzut consumul de medicamente”.