Cei 28 de lideri europeni au ajuns vineri seară, după două zile de negocieri, la un acord pentru a menține Marea Britanie în Uniunea Europeană. Șefii de stat şi de guvern au reuşit să cadă de acord cu premierul britanic David Cameron asupra unui pachet de reforme.

Președintele Consiliului European Donald Tusk și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker le-au oferit celor 28 de participanți, în cadrul unei cine comune, proiectul de acord. David Cameron ar fi obţinut de la liderii statelor membre o aşa-numită "frână de urgenţă" de șapte ani care le dă dreptul oficialilor britanici să anuleze ajutoarele sociale în perioada specificată pentru muncitorii migranţi din alte ţări europene, scrie BBC. De asemenea, noii veniți nu vor avea dreptul să solicite alocații pentru copiii pe care i-au lăsat acasă de îndată ce noua legislație intră în vigoare. Pentru cei care deja încasează aceste alocații, acestea vor fi indexate începând din 2020. 

David Cameron va prezenta sâmbătă cabinetului pe care îl conduce documentul prin care Marea Britanie ar fi obține un „statut special” în Uniunea Europeană. Un referendum pe tema menținerii Marii Britanii în UE el va fi organizat cel mai probabil în iune.

„Marea Britanie va fi pentru totdeauna în afara unei Europe-mai-bine-integrate și nu va fi niciodată parte a unui superstat european”, a precizat David Cameron într-o conferință de presă.

El a prezentat principalele avantaje ale acordului obținut cu UE și ale rămânerii în UE, insistând pe beneficiile economice, inclusiv pe piața energetică, dar a arătat, totodată, că înseamnă un câștig și în ceea ce privește securitatea.

În ceea ce privește beneficiile sociale, vor fi restricții dure pentru imigranții din UE în a accesa sistemul nostru de beneficii sociale, nu va mai fi niciodată acel „da-ți-mi ceva pentru nimic”, a spus premierul britanic.

„Marea Britanie nu va adopta niciodată moneda euro și ne-am asigurat o protecție vitală pentru economie”, a anunțat David Cameron. Astfel, lumea financiară a Londrei va putea fi reglementată de propriile reguli, nu va fi obligată să le aplice pe cele europene.  „Plătitorii de taxe din Marea Britanie nu vor trebui să salveze țări din Uniunea Europeană”, a spus Cameron.

„Cred că suntem mai puternici, mai siguri şi mai prosperi într-o Uniune Europeană reformată şi de aceea voi face campanie cu toată inima şi cu tot sufletul ca să conving cetăţenii britanici să rămână în Uniunea Europeană reformată pe care am obţinut-o astăzi”, a declarat șeful guvernului de la Londra.

„Nu trebuie să uităm niciodată de ce a luat ființă această organizație. În urmă cu 70 de ani, ne luptam între noi, acum stăm la masă și vorbim și încercăm să ne rezolvăm problemele. Nu trebuie să uităm că pacea și stabilitatea pe continent sunt marile realizări”, a pledat David Cameron. „Azi ne confruntăm din nou cu amenințări și cred că e timpul să rămânem uniți”, a spus Cameron.

AFP, citată de Agerpres, redă principalele puncte care rezumă revendicările lui Cameron, așa cum sunt prezentate într-o scrisoare din noiembrie 2015 către președintele Consiliului European, Donald Tusk, și ceea ce a obținut premierul britanic într-o serie de compromisuri, deseori formulate într-un limbaj diplomatic ambiguu.

IMIGRAȚIE Sub imensa presiune a concetățenilor săi și a Partidului Conservator (de guvernământ în Marea Britanie) împotriva creșterii imigrației, Cameron voia un moratoriu, cu o durată de patru ani, pentru cetățenii din UE aflați în regat și care aspiră la ajutoare și locuințe sociale. Cameron voia, de asemenea, să-i împiedice pe acești migranți să beneficieze de alocații familiale pentru copiii lor rămași în străinătate.

În condițiile opoziției unor țări din Europa de Est, Cameron a obținut o clauză de salvgardare de șapte ani privind unele ajutoare sociale pentru noii migranți, ce permite o limitare a acordării lor, potrivit unei scări graduale. Va fi introdus, de asemenea, un sistem de indexare a alocațiilor familiale cu nivelul de trai din țările unde se află copiii. Aceasta se aplică noilor solicitanți, dar se poate extinde și la beneficiarii actuali începând din 2020.

SUVERANITATE David Cameron, pentru a le răspunde celor care sunt neliniștiți în legătură cu jugul Bruxellesului asupra instituțiilor britanice, cerea posibilitatea de a scăpa de angajarea spre ''o Uniune tot mai strânsă'', unul dintre pilonii construcției europene, într-un mod ''legal constrângător și ireversibil''. Concret, el făcea apel la un sistem de ''cartonaș roșu'' care i-ar permite unui grup de parlamente naționale să opună un veto la orice legislație europeană.

Premierul britanic s-a asigurat de o exceptare pentru Regatul Unit în ce privește ''Uniunea tot mai strânsă'', care trebuie înscrisă în tratate dacă se ivește ocazia remanierii lor. ''Cartonașul roșu'' este prezent cu condiția unei alianțe de 55 % din voturile alocate parlamentelor naționale, ceea ce practic îl face complicat. Referitor la principiul subsidiarității, Cameron a indicat că el prevede luarea de noi măsuri pentru protejarea suveranității britanice.

GUVERNANȚA ECONOMICĂ Cameron nu voia să vadă statutul unui Regat Unit defavorizat din cauză că țara nu utilizează moneda unică europeană, euro. Este un domeniu deosebit de sensibil pentru țară, a cărei capitală este unul dintre principalele centre financiare din lume. El cerea o serie de ''principii legal constrângătoare'', precum recunoașterea faptului că UE are mai multe monede, că țările care nu sunt în zona euro nu trebuie să fie victimele discriminării și că contribuabilii britanici nu trebuie să plătească pentru crizele din zona euro.

Cameron revendică faptul că a obținut protecție pentru City-ul londonez împotriva oricăror discriminări din partea unor țări care folosesc moneda euro, estimând că UE recunoaște, ''pentru prima dată'', că ea are mai multe monede. Dar vocabularul textului rămâne ambiguu: instituțiile UE ''vor facilita coexistența între mai multe perspective''. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker , a insistat că acordul nu-i acordă Londrei nici un veto în materie de decizie.

COMPETITIVITATE Mai puține sarcini administrative, libera circulație a capitalului, a bunurilor și serviciilor: acestea erau cele cerute de Cameron în acest domeniu.

Această parte n-a fost niciodată într-adevăr problematică, deoarece competitivitatea este o prioritate a Comisiei lui Juncker. Blocul comunitar a căzut de acord pentru ''ameliorarea competitivității'' și luarea de ''măsuri concrete'' pentru a avansa.