„Una e ceea ce se promite, alta e ceea ce se întîmplă în dimineața votului. N-aș pune mîna-n foc că moțiunea va trece, sunt pur și simplu reticent: sper să se-ntîmple lucrul acesta, există premisele ca ea să treacă. Există, la momentul curent, un număr mai mare decît acel 233 de oameni care spun că vor vota moțiunea. Dar puțina experiență, de trei ani, din Parlament îmi arată că lucrurile nu sunt întotdeauna așa cum par. De-asta păstrez o minimă circumspecție față de rezultate”, a spus Dan Barna, într-un interviu la Europa FM.

Lipsa de experiență a lui Dan Barna (dacă nu este altceva la mijloc) își spune cuvântul. O astfel de declarație poate  avea efect demobilizator. Potrivit tradiției, unii parlamentarii așteaptă până în ultimul moment pentru a vedea care sunt șansele moțiunii de ceznură, pentru a trece în tabăra câștigătoare. Tocmai de aceea, toți ceilalți lideri ai Opoziției se arată convinși că moțiunea de cenzură va fi adoptată. De altfel, liderul USR se bate cu pumnul în piept că nu colaborează cu Pro România (desi s-a întâlnit acum câteva luni cu Victor Ponta!), sau că nu primește parlamentari din alte partide. Însă, într-un Parlament dominat de PSD, partid care a obținut, în 2016, 45% din voturi, debarcarea Guvernului este posibilă doar prin atragerea unor social-democrați nemulțumiți. Fie că ei trec la Pro România, fie că trec la alte partide din Opoziție.

Ideea promovată de Barna se regăsește și într-un mesaj postat pe Facebook de deputatul USR Claudiu Năsui. ”În teorie moțiunea ar trebui să treacă. Are 237 de semnături. Susținătorii teoretici ai moțiunii au în parlament 241 de oameni și au nevoie de 233 ca moțiunea să treacă. În practică lucrurile stau mai rău”, afirmă Năsui. Dar adaugă ” Și totuși sunt dubii mari. În practică, mulți s-ar putea să nu vină”. Or, „politicienii vechi” pe care îi atacă USR negociază înainte de moțiune și încearcă să atragă voturi. A  te plânge pe rețelele de socializare că s-ar putea să pierzi bătălia este un obicei brevetat de ”politicienii noi”.

Pare că liderii USR nu au pus niciodată mâna pe un manual de politologie sau măcar pe o carte de istorie. Dacă ar fi făcut-o, ar fi aflat, de exemplu, că premierul britanic Winston Churchill, confruntat cu perspectiva invaziei germane, le-a vorbit britanicilor despre luptă și despre victorie și nu o analiză teoretică despre pericolul pierderii războiului.

Întâlnirea cu Dăncilă

Din păcate, nu e prima data când liderii PSD își arată lipsa de experiență, picând examenul de maturitate. Pe 14 decembrie anul trecut, cu câteva zile ca Parlamentul să discute o moțiune de cenzură inițiată de PNL și sprijinită și de USR, liderii formațiunii, în frunte cu Dan Barna, s-au întâlnit la Palatul Victoria, cu premierul Viorica Dăncilă și ministrul Justiției, Tudorel Toader.

„A fost o întâlnire consistentă. Am stat de vorbă aproximativ 80 de minute. Ne-am adresat dânsei în calitatea de premier. Am trimis punctul de vedere că emiterea unui OUG pe Justiţie ar crea o criză de percepţie, o criză socială, care ar acoperi preluarea preşedinţiei Consiliului UE”, afirma, mulțumit, Dan Barna. Pentru Viorica Dăncilă, aflată în picaj de credibilitate, în plan intern și extern, fotografia alături de liderii USR a fost un veritabil balon de oxigen.

Cât despre ”consistența” întâlnirii, cu care s-a lăudat Barna, trebuie menționat că, la câteva zile după poza lui Barna cu Dăncilă, Parlamentul a intrat în vacanță. Guvernul a făcut o pauză de ordonanțe de urgență pe justiție doar în timpul vacanței parlamentare. Cum Constituția prevede că emiterea unui OUG presupune ca Parlamentul să fie în sesiune, sau să fie convocat dacă nu este, Guvernul Dăncilă a așteptat până în februarie 2019, când a reînceput să emită ordonanțe de urgență pe tema justiției. Cu alte cuvinte, Barna nu a câștigat nimic, ci a fost tras pe sfoară. Oricum Guvernul nu putea emite ordonanțe de urgență în aceea perioadă.

Te-ar putea interesa și: