Sursă foto: Site-ul oficial Curtea de Conturi a României
Din cuprinsul articolului
Raportul Curții de Conturi pe anul 2023 arată că 55% din cheltuielile bugetare au fost direcționate către domenii sociale și de sănătate, în timp ce datoria publică a continuat să crească, iar sistemul de control intern managerial a rămas preponderent formal.
Curtea de Conturi despre alocările bugetare
Analiza cheltuielilor din bugetul public național pe 2023 relevă faptul că mai mult de jumătate (55%) din totalul sumelor au fost folosite pentru protecția socială, programe naționale de muncă, familie, tineret, sănătate, educație și cultură. Dezvoltarea, infrastructura și economia au primit doar 16% din fonduri. Această structură reflectă prioritizarea domeniilor sociale, însă gestionează cu dificultate menținerea unui echilibru financiar sustenabil, explică Curtea de Conturi.
Creștere economică și provocări fiscale
bani / sursa foto: dreamstime.com
Deși România a înregistrat creștere economică în 2023, cheltuielile au depășit veniturile, menținând un deficit bugetar semnificativ. Datoria publică a crescut la aproape 957 miliarde lei,echivalentul a 192.389,5 milioane euro. În 2024, Curtea de Conturi a efectuat peste 2.400 de misiuni de verificare a recomandărilor, constatând un grad de implementare a acestora de 82%.
„Curtea a verificat 9.726 de măsuri (dispuse până în anul 2022), ceea ce reprezintă 79,7% din total și 2.472 de recomandări (formulate începând cu anul 2023), care reprezintă 20,3% din totalul acestora. Datele cuprinse în Raport arată că recomandările formulate de Curte au înregistrat un grad de conformare superior celui aferent măsurilor, la finele anului 2024, la nivelul administrației publice din România”, se arată într-un comunicat de presă al Curții.
Deficiențe în controlul intern și riscurile identificate
Raportul subliniază că sistemul de control intern managerial în administrația centrală rămâne adesea formal, iar auditul extern a identificat deficiențe majore. Au fost constatate abateri legale care au dus la prejudicii de peste 758 milioane lei și pierderi de venituri suplimentare estimate la 779 milioane lei. Pentru aceste probleme, Curtea de Conturi a formulat 79 de sesizări penale. La propunerea departamentelor și camerelor de conturi, au fost făcute 27 de sesizări penale conform art. 33 alin. (4) și 52 conform art. 64 din Legea nr. 94/1992, cu modificările ulterioare.
