Curtea de Apel București a desființat rechizitoriul în dosarul Ferma Băneasa. Erori fundamentale și interpretări trunchiate

Curtea de Apel București. Sursa foto: Arhiva EVZ

România. Curtea de Apel București a desființat rechizitoriul procurorilor în cazul Ferma Băneasa. Caz în care omul de afaceri Puiu Popoviciu a primit în primă istanță șapte ani de închisoare.

Curtea de Apel București a desfiiințat rechizitoriul DNA din 2012

Sentința anterioară a fost anulată de Curtea de Apel București. Magistrații au motivat decizia pe fondul erorilor fundamentale de raționament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmililor logico-juridici.

Curtea de Apel București a desființat rechizitoriului DNA din 2012. Procurorii au artătat atunci că timp de patru ani în perioada 2000-2004, Alecu Ioan Niculae, rectorul USAMV de la vremea respectivă, cu sprijinul lui Gabriel Popoviciu, a transferat în proprietatea firmei SC Băneasa Investments SA, deținută de Puiu Popoviciu, 226 de hectare care ar fi aparținut domeniului public.

CAB a desființat rechizitoriul în dosarul Băneasa. Sursa foto: CAB

Motivarea instanței de judecată

CAB a motivat decizia de achitare pe motiv că fapta nu există. Magistrații au reținut că infracțiunea de abuz în serviciu formulată în dreptul lui Alecu Nicolae rezidă din faptul că inculpatul a înaintat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, în condițiile în care a știut că nu deține acest drept, ca urmare a faptului că în opinia parchetului terenul ar fi fost proprietatea statului.

Un ciclon polar lovește România exact înainte de Crăciun

Victor Ponta, o NOUĂ POZĂ cu Donald Trump. Diversiunea lansată de Realitatea TV, demontată magistral de fostul premier

Prejudiciul a fost estimat la momentul respectiv la aproximativ 6.194.722.180.586,5 lei vechi, în condițiile în care anchetatorii au susținut că terenul a fost evaluat la 1 USD/mp, deși valoarea de piață a fost atunci de 150 de euro/mp.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu. Sursa foto: Arhiva EVZ

Curtea de Apel București a motivat decizia pe motiv că fapta nu există

Cu toate acestea, Curtea a reținut că dreptul la petiționare nu reprezintă o infracțiune, „ci exerciţiul unui drept în limitele prescrise de legiuitor, aşa încât nu poate genera nicio vătămare, iar demersul lui Alecu Niculae ”nu aduce atingere niciunei valori sociale”.