Timp de patru ani, o serie de dezbateri contradictorii pe acest subiect nu au reușit să stabilească ceea ce este ilegal sau nu în privința sinuciderii asistate.

Nu este vorba de „o evaluare morală sau politică a sinuciderii și impactul acesteia asupra societății (…), ci de a defini întinderea libertății, limitată de amenințarea urmăririi penale”, a explicat, în aprilie, președintele Curții, Andreas Vosskuhle.

Subiectul este sensibil într-o țară în care vârstnicii sunt din ce în ce mai numeroși, dar și în care spectrul nazismului continuă să planeze, cel de-al treilea Reich a recurs în mare parte la eutanasia împotriva persoanelor cu handicap, scrie AFP.

În 2016, Curtea Administrativă Federală din Leipzig ( una dintre cele cinci instanțe supreme federale ale Germaniei. Este instanța de ultimă soluție pentru în general toate cazurile de drept administrativ, în principal litigiile dintre cetățeni și stat) a considerat că „în cazuri excepționale, statul nu poate împiedica accesul unui pacient la produse anestezice care îi permit să se sinucidă de-o manieră demnă și fără dureri”.

Această instanță fusese sesizată de soțul unei femei care, în urma unui accident, a rămas total paralizată, în 2002 și care a trebuit să meargă în Elveția pentru a beneficia de o sinucidere asistată, în 2005.

Judecătorii s-au pronunțat în favoarea soțului, fixând trei condiții: suferința pacientului să fie insuportabilă, decizia de a muri trebuie luată liber și că nu mai există o alternativă rezonabilă.

Însă Institutul federal al medicamentelor a respins orice solicitare pentru eutanasie.

Mai multe asociații germane și elvețiene, medici și pacienți au sezizat Curtea Constituțională, estimând că legislația actuală încalcă articolele 1 și 2 din Constituție, cu privire la respectul „intangibil” al „demnității” umane.

În schimb, președintele Asociației Medicale din Germania (Bundesärztekammer) s-a pronunțat împotriva legalizării eutanasiei. „În calitate de medici, trebuie să fim clari asupra faptului că venim la pacienți ca vindecători, nu ucigași”, a declarat Frank Ulrich Montgomery.

Biserica Catolică, prin vocea arhiepiscopului din Berlin, Heiner Koch, a pus presiune pe judecători, declarând că este împotriva „oricărei schimbări a sistemelor de valori” de către Curte și afirmând că speră ca instanța să „dea un semnal clar pentru protecția vieții”.

Potrivit unui sondaj Infratest-Dimap, opt din zece germani susțin sinuciderea asistată medical.