Dar oare mai rezonează cuvintele și îndemnul Angelei Merkel la fel cum au rezonat, acum trei decenii,  loviturile de ciocan în infamul zid al Berlinului?

La fel cum a rezonat, ca o lovitură de secure în fundația comunismului, îndemnul Papei Ioan Paul al II-lea: „Nu vă fie frică”

„Ştim că astăzi trebuie să avem din nou curajul de a merge pe noi căi din cauza pandemiei” de COVID-19, a afirmat Angela Merkel la istoricul oraș Potsdam, la sud-vest de Berlin, unde au loc ceremoniile dedicate acestei date.

„Le-a trebuit mult curaj oamenilor în fosta Germanie de Est care au ieşit în stradă, care au lansat revoluţia paşnică” în toamna anului 1989, a adăugat ea într-o scurtă alocuţiune.

De partea sa, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a insistat la rândul său asupra mândriei pe care o pot simţi germanii, „aceşti norocoşi în mijlocul Europei”, la 30 de ani după Reunificare.

„Nicio pandemie nu ne poate opri!”, a adăugat Steinmeier, deși ceremonia reunificării Germaniei a fost umbrită de restricțiile legate de pandemia Covid-19.

Evocând această Reunificare, şeful statului s-a entuziasmat: „Ce şansă! Ce performanţă! Avem dreptate să fim mândri de acea zi. Da, noi trăim în cea mai bună Germanie care a existat vreo dată”.

Festivitatea și, mai ales, entuziasmul proclamat de liderii de la Berlin, trebuie nuanțate, apreciază unii observatori.

Reunificarea Germaniei nu a avut loc fără convulsii și frământări, fără dezamăgiri și iluzii pierdute.

Așa cum au făcut și în trecut, liderii de la Berlin nu au ezitat să tragă de urechi Estul, teren propice pentru „populism și partidele extremiste”.

Într-adevăr, populația fostei Germanii de Est nu privește deloc cu ochi buni politica lui Merkel, deja blamată, de deschidere necondiționată a ușii pentru migranți, în condițiile unor diferențe de venituri est-vest și pe fondul unui program de tranziție energetică „verde” care pune în dificultate estul.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE