Cum a ocolit Iranul sancțiunile, ajutat de Beijing

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Iranul a folosit în ultimii ani un mecanism comercial asemănător trocului pentru a transforma veniturile obținute din vânzarea petrolului în credite destinate importurilor din China, o schemă prin care Teheranul a continuat să primească bunuri în valoare de miliarde de dolari în pofida sancțiunilor americane. Potrivit unei investigații Reuters, sistemul ar fi permis inclusiv achiziții de echipamente militare.

Mecanismul, descris de două surse iraniene de rang înalt și alte trei persoane familiarizate cu operațiunile, a ocolit canalele bancare internaționale tradiționale.

În ultimul an, printr-un vehicul financiar special ar fi trecut între 2 și 2,5 miliarde de dolari. Informațiile sunt relevante în contextul în care Statele Unite și-au intensificat presiunile economice și militare asupra Iranului, iar comerțul cu petrol al țării este afectat de conflictul din regiune.

Petrol iranian, produse chinezești și plăți în afara sistemului bancar

Potrivit surselor citate de Reuters, Iranul nu plătea direct companiile chineze pentru mărfurile importate. În schimb, veniturile provenite din petrol erau transformate în credite care puteau fi folosite pentru achiziționarea unor produse și servicii din China.

Sistemul a fost folosit pentru importuri de medicamente, vehicule și echipamente de comunicații. Sursele Reuters au afirmat, de asemenea, că mecanismul ar fi fost utilizat cel puțin o dată în ultimul an pentru contracte privind furnizarea unor sisteme de apărare antiaeriană în valoare de milioane de dolari. Reuters precizează însă că nu a putut verifica independent aceste tranzacții.

Un element important este faptul că producătorii chinezi nu ar fi avut relații comerciale directe cu Iranul. Reuters nu a identificat indicii că aceștia ar fi încălcat sancțiunile prin aceste tranzacții.

Cum funcționa mecanismul financiar

O parte centrală a sistemului ar fi fost o entitate cu sediul în China, cunoscută sub numele de ChuXin. Potrivit persoanelor familiarizate cu operațiunea, un cumpărător care acționa în numele companiei petroliere chineze de stat Zhuhai Zhenrong depunea, cel puțin până în acest an, sute de milioane de dolari pe lună la această entitate.

Banii erau legați de achiziții convenite cu o companie înregistrată în Hong Kong și asociată cu compania petrolieră națională iraniană. Ulterior, fondurile erau direcționate către exportatori chinezi și companii implicate în proiecte de infrastructură din Iran.

Aproximativ 70% din veniturile petroliere gestionate prin acest mecanism ar fi fost alocate proiectelor de infrastructură. Restul ajungea într-un vehicul financiar special, cunoscut drept SPV, destinat plăților către companiile care furnizau bunuri Iranului.

Reuters nu a găsit însă în registrele chineze ale companiilor o instituție financiară cu numele ChuXin. De asemenea, agenția nu a identificat în registrele publice companiile despre care sursele afirmă că ar fi acționat în numele Ministerului chinez al Comerțului și al Băncii Centrale a Iranului.

China rămâne principalul cumpărător al petrolului iranian

Importanța mecanismului este legată direct de relația energetică dintre cele două țări. China a fost în 2025 principalul cumpărător al petrolului iranian, reprezentând peste 80% din exporturile petroliere expediate de Iran, cu o medie de aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi, potrivit datelor Kpler citate de Reuters.

bursa petrol / sursa foto: dreamstime.com

Cele două state au semnat în 2021 un acord de parteneriat strategic pe 25 de ani, care acoperă domenii precum energia și infrastructura. Detaliile publice ale acordului sunt însă limitate.

Pentru Teheran, accesul la piața chineză oferă o importantă sursă de venit într-un moment în care sancțiunile americane limitează drastic posibilitățile Iranului de a-și vinde petrolul și de a utiliza sistemul financiar internațional.

Pentru Beijing, relația oferă acces la petrol iranian la prețuri reduse și permite menținerea schimburilor comerciale fără expunerea directă a unor bănci sau companii la sancțiuni internaționale.

Washingtonul a sancționat unele companii chineze

Statele Unite au impus sancțiuni unor entități chineze implicate în cumpărarea sau facilitarea transporturilor de petrol iranian. Washingtonul nu a recurs însă la cele mai dure măsuri împotriva unor actori economici importanți, întrucât acestea ar putea avea consecințe asupra economiei globale.

În august, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat țările să reducă relațiile comerciale cu Iranul sau să riște pierderea accesului la sistemul financiar bazat pe dolar.

Presiunea americană s-a intensificat în contextul conflictului cu Iranul și al încercărilor Washingtonului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz. Reuters a relatat că, după reinstalarea blocadei navale la 14 iulie, niciun transport de țiței iranian nu a reușit să tranziteze cu succes strâmtoarea către China.

Beijingul respinge sancțiunile unilaterale

China și Iranul au criticat în mod repetat sancțiunile occidentale pe care le consideră unilaterale și ilegale și au transmis că vor continua să își protejeze interesele economice.

Ministerul chinez de Externe a declarat pentru Reuters că nu este familiarizat cu situația descrisă de agenție. Instituția a reiterat însă poziția Beijingului potrivit căreia China se opune sancțiunilor unilaterale care nu au o bază în dreptul internațional și nu au fost autorizate de Consiliul de Securitate al ONU.

Banca Centrală a Iranului, Ministerul chinez al Comerțului și compania petrolieră iraniană nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii. Nici Zhuhai Zhenrong nu a oferit un punct de vedere cu privire la presupusul său rol în mecanism.

Un sistem folosit cel puțin din 2021

Potrivit surselor Reuters, mecanismul funcționează cel puțin din 2021 și ar fi fost folosit inițial pentru furnizarea de medicamente și vaccinuri împotriva COVID-19 către Iran.

Pe măsură ce Statele Unite au intensificat sancțiunile împotriva companiilor care desfășoară afaceri cu Teheranul, sistemul ar fi devenit tot mai important pentru continuarea comerțului dintre Iran și China.

Expertul Andrea Ghiselli, lector în politică internațională la University of Exeter, a declarat pentru Reuters că astfel de mecanisme permit Chinei să reziste presiunilor americane și amenințării sancțiunilor secundare, fără ca băncile și companiile chineze să fie expuse direct riscului de excludere din sistemul financiar internațional.