Cum a evoluat Cristian Ghinea de la „trădătorul de la Bruxelles” din 2021 la „broscoiul politic” din 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

La începutul lui septembrie 2021, în politica românească s-a produs un cutremur. USR-PLUS a ieșit de la guvernare pe motiv că  premierul liberal Florin Cîțu l-a dat afară pe 1 septembrie  pe ministrul lor de la  Justiție, Stelian Ion. La scurt timp, Ghinea și ai lui aveau să dea o lovitură României la Bruxelles, stârnind revoltă în țară. În 2026, ideologul USR s-a consumat doar pe Facebook, insultând procurorii. Planurile, însă, și le-a dus la îndeplinire în tăcere.

După ce s-a retras din Guvern, USR a pornit un atac pe toate planurile împotriva foștilor parteneri, rămași la cârma țării.

Prima lovitură a fost dată la Bruxelles, în 13 septembrie 2021, de europarlamentarii lui Dan Barna, Cioloș și Ghinea.

USR-PLUS a fost singurul partid dintre cele șase formațiuni politice care reprezentau țara în Parlamentul European, PNL, PSD, USR-PLUS, PMP, UDMR și PRO România, care a fost de acord cu sancționarea României. Care a fost motivul penalizării țării noastre în viziunea Parlamentului European? Faptul că nu ar respecta drepturile persoanelor LGBTIQ+.

Rețelele sociale au explodat atunci. Românii i-au catalogat pe liderii useriști, inclusiv pe Ghinea care fusese europarlamentar până în 2020, drept „trădători”.

Cristian Ghinea și cerințele Comisiei Europene de acum 10 ani

În 30 septembrie 2021, Cristian Ghinea făcea declarații despre cerințele Comisiei Europene pentru România. După cum ați constatat de atunci și până la acest moment, dar și cum le veți regăsi în atenționările din urmă cu 5 ani ale „tăticului” PNRR, guvernanții de la București trebuiau să execute planul Bruxelles-ului.

Nu au făcut-o guvernele PNL, PSD, UDMR în alianțele lor, de aceea sarcinile au început să fie executate de premierul Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu și restul suitei din jurul lor.

Indicațiile erau clare, iar Ghinea ni le-a transmis ca să știm ce i se cere României: înstrăinarea unor procente din companiile de stat, prin listare la bursă, iar pe linie de mediu – renunțarea la cărbune pentru producerea energiei.

Cristian Ghinea, fost ministru al  Investiţiilor şi Proiectelor Europene și fost europarlamentar, ne spunea în 2021 că „o recomandare recurentă a Comisiei Europene în rapoartele de ţară” a fost aceea de a face ordine în companiile de stat.

În 2021, Ghinea era hotărât să facă ordine

Cristian Ghinea a făcut anunțul: După PNRR trebuie să avem pe lângă Hidroelectrica alte trei companii de stat listate la bursă!

„La finalul PNRR ar trebui să avem, pe lângă Hidroelectrica, alte trei companii de stat listate la bursă din zona de transporturi şi energie. Aici a fost o întreagă discuţie destul de dificilă şi cu Ministerul Energiei şi cu Ministerul Transporturilor, pentru că nu au considerat că este momentul acum să spunem: ‘Uite, în 2024 listăm această companie’.

Comisia a spus: ‘Dar vrem totuşi nişte ţinte’ (…) Listarea la bursă a unor pachete minoritare sau majoritare este un instrument prin care să îmbunătăţim guvernanţa acestor companii, găseşti investitori serioşi care au şi ei o miză în a urmări performanţa.

Deci, practic, statul român trebuie ca, pe lângă Hidroelectrica, care este în mod explicit trecută, să mai pună încă trei companii mari din zona energie, transporturi, în procesul de listare.

Mai apare o referire la partea de mediu, unde avem un jalon legat de descurajarea utilizării de carburanţi fosili pentru energie şi încălzire şi atunci, în acel proces, să extindem la companiile locale de termoficare aceste principii de guvernanţă corporativă”, a declarat Ghinea, la un eveniment organizat de Expert Forum.

Fotografie din 2017, când Cristian Ghinea plănuia să-i ia partidul lui Nicușor Dan, iar azi îl numește „tăntălău”

Declarația a fost consemnată de presă. Ghinea a mai precizat că această recomandare „a fost ignorată ani buni de guvernele anterioare”, iar acesta a fost momentul în care Comisia „era foarte fermă cu acest subiect”.

În 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu a primit însărcinare de la premierul Bolojan să listeze la bursă companii de stat, iar de mediu și partea energetică s-au ocupat toți miniștri USR cu responsabilități în domeniu.

Ce scria publicația „România curată” despre capacitățile lui Ghinea

„România curată” este site-ul Societății Academice din România (SAR), cel mai vechi think-tank activ din România, un proiect promovat de Alina Mungiu Pippidi. Ea este și principalul fondator al publicației „România curată”.

Cristian Ghinea, devenit ulterior ideologul USR și unul dintre cei mai importanți lideri ai acestei formațiuni, și-a început activitatea civică și a făcut primii pași în politică în interiorul SAR. De aceea, ca izvor a unei părți din biografia acestuia, redau un fragment din textul publicat de „România curată” în 10 octombrie, anul 2016, intitulat „Băieții deștepți ai Guvernului Cioloș”.

„Cristian Ghinea, care a înlocuit-o pe Aura Răducu (expert european în fonduri europene), fără să fi lucrat o zi în acest domeniu, este şi el un specialist al contractelor cu statul, de altă factură însă. Cristian Ghinea este un favorit al unei specii particulare de contracte de stat, cele cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Fără nicio competenţă pe zona post sovietică, nici măcar lingvistică, ONG-ul său şi al partenerului său, Ciprian Ciucu, CRPE, e cel prin care MAE a ales să facă politica statului român pe proiectata frontieră iluzorie a NATO, adică în Moldova, Georgia şi Ucraina”.

Cristian Ghinea și Ciprian Ciucu la Centrul Român de Politici Europene - CRPE, în 2010. Foto Facebook

Articolul e amplu și merită citit. Spre final, există concluzia autoarei Ramona Andreescu:

„Biografia lui Cristian Ghinea este exemplară pentru tipul de „băiat deştept” care a fost selectat să conducă România, indiferent dacă din poziţia de „tehnocrat” sau politician şi indiferent de partid. Ca şi partenerul său în CRPE, Ciprian Ciucu, candidatul M10 care şi-a transferat loialităţile la liberali înainte de alegerile locale, după ce şi-a încercat norocul şi la Nicuşor Dan (fusese înainte ales într-o impresionantă unanimitate preşedinte al Consiliului Naţional de Integritate, consiliul de supervizare ANI în timpul guvernării Ponta)”.

„Broscoiul politic” din 2026

La 10 ani după cele scrise mai sus de „România curată”, procurorul CSM Claudiu Sandu îi bate obrazul senatorului USR Cristian Ghinea, pentru insultele și înjurătura aduse procurorilor pe pagina lui de Facebook.

Procurorul Sandu l-a criticat tot pe Facebook, într-o postare pe care a intitulat-o „Broscoiul politic”.

„Numitul Ghinea Cristian care pozează într-un cavaler al luptei politice s-a transformat brusc într-un broscoi care a făcut următoarea afirmaţie: 'procurori pesedişti jegoşi' cu referire la instrumentarea de către DIICOT a dosarului lui Viorel Paşca.

După acest moment, numitul Ghinea a ţinut să atragă atenţia CSM că a 'violat puţin justiţia cu această opinie' şi a încheiat apoteotic cu sintagma FMM care în traducere înseamnă 'futu-ţi morţii mătii'.

Nu am vrut să reacţionez la o asemenea atitudine dar înmulţirea atacurilor mizerabile la adresa unor magistraţi care muncesc a devenit insuportabilă. (...) Alte aşteptări aveam de la un senator al României care se pretinde o persoană educată şi care tinde spre reforma ţării”.