Procurorii PICCJ au redeschis dosarul care investighează modul în care judecătorii Curții Constituționale au emis, în 2012, o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu. CCR adoptase, pe 2 august, o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă a constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor și a fost adăugată o erată prin care se menționa că vor fi luați în calcul peste 18 milioane de români. Această erată a blocat inițiativa Guvernului de a efectua un minirecensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecați din țară de mai mult timp. Erata respectivă a fost întocmită în biroul lui Zegrean, dar a fost semnată de judecătorul Ștefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern și Monitorul Oficial.


FOTO: „Erata” transmisă la SGG



„Le-am răspuns tot ce m-au întrebat, în legătură cu erata, dacă prin asta s-au modificat sau nu rezultatele referendumului și nu s-au modificat. Ce am primit de la BEC am dat mai departe. Nu mi se aduce nicio acuzație, am fost audiat ca martor”, a spus Zegrean la ieșire din sediul Parchetului.

Soarta referendumului privind demiterea președintelui Băsescu a fost schimbată de o „erată” care a precizat ce înseamnă listele electorale permanente și care a prevăzut că pe aceste liste trebuie incluși cetățenii români din străinătate. Paragraful care a determinat Executivul să anunțe că renunță la mini-recensământul pentru reactualizarea listelor electorale, este următorul: „În speță, însă, sunt aplicabile dispozițiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea președintelui și ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul”. Respectivul paragraf arată că listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidențiale, care cuprind toți cetățenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că românii plecați în străinătate nu pot fi scoși de pe liste. Erata a provocat un val de proteste din partea liderilor USL. Ei au contestat în special faptul că documentul trimis la Guvern și Monitorul Oficial nu era semnat de Augustin Zegrean, președintele CCR, ci de Mircea Ștefan Minea. Președintele CCR era însă plecat în concediu, iar judecător de serviciu era Minea. Iată care a fost cronologia evenimentelor din 2012 care acum continuă prin chemarea judecătorilor CCR la Parchetul General:


FOTO: „Erata” transmisă premierului



Numărul alegătorilor, confirmat de Rus

13 Iulie. Ministrul de Interne, Ioan Rus, anunță care este numărul total al alegătorilor români. Pentru ca referendumul să fie validat, era nevoie ca 50% plus unu din aceștia să se prezinte la urne. „În România, în acest moment sunt 18.308.612 cetățeni cu drept de vot. Nu știm câți dintre ei se află în România și câți sunt în străinătate”, a spus Rus.

29 Iulie. Președintele Traian Băsescu anunță: „Românii au respins lovitura de stat (…) S-au manifestat așa cum le permite legea și conștiința. Cei mai mulți au rămas acasă”. În schimb, senatorul PSD Dan Șova, declară triumfător că a fost atins cvorumul: „Toată convingerea că după înregistrarea proceselor verbale vom avea în jur de 52% prezența la vot”.

30 Iulie, ora 0.30. BEC anunță că, din datele unui „eșantion reprezentativ”, prezența va fi de doar 45%.

USL vrea să blocheze votul diasporei

31 Iulie. USL începe să conteste numărul total al alegătorilor. „Nu mai există 18 milioane de români cu drept de vot. În realitate, cei nouă milioane de votanți nu reprezintă 50%, ci circa 60% din cetățenii cu drept de vot”, a spus Ion Iliescu, la RFI.

6 August. CCR emite erata care prevede că numărul total al alegătorilor îi include pe cei din străinătate.

8 august. Valeriu Zgonea, preșe dintele Camerei Deputaților, începe asaltul la judecătorii CCR: „Cel care a semnat în numele domnului Augustin Zegrean, președintele Curții, este pasibil de suspendarea din funcția de membru al CCR (…) În momentul în care cei doi colegi sau trei sau cinci care au încălcat grav atribuțiile conferite prin Constituție și prin Legea Curții Constituționale vor fi judecați de către plenul Curții, la fel ca și la Parlament, cei care sunt în acel moment analizați nu au drept de vot”.

9 august. Premierul Victor Ponta ame nință CCR cu Parchetul General: „Eu nu știu să se fi întâlnit Curtea Constituțională, dar nu era sarcina Monitorului Oficial să verifice dacă s-a întrunit sau nu Curtea. E foarte clar însă că Parchetul General va trebui să vadă dacă sunt false acele adrese și cine le-a falsificat”.

10 august. Radu Stroe, PNL, mi nistrul delegat pentru Ad ministrație: „Când ai un do cument publicat în Monitorul Oficial și când după un timp o hârtiuță cu un rând jumate, două, cu o semnătura pentru domnul Ze grean, și care vine și schimbă la 180 de grade conținutul dat de plenul CCR înseamnă că este un fals. Dacă n-ar fi fost un fals, acest do cument ar fi trebuit însușit tot de plenul CCR. Nu pot să nu remarc că și până acolo a intrat răul”.

13 august. Victor Ponta renunță la mini-recensământul pentru actualizarea listelor. „E foarte bună erata”, spune Ponta, într-o emisiune a postului B1.

21 August. CCR validează rezultatul refrendumului. Trei judecători fac opinie separată.

„Erata”, prilej de opinii disidente în CCR

Celebra „erată” a CCR a stat la baza opiniei separate formulate de trei judecători – Ion Predescu, Acsinte Gaspar și Tudorel Toader – la hotărârea Curții 6/2012 privind referendumul „Dezacordul exprimat în raport cu hotărârea de invalidare a rezultatelor referendumului național din 29 iulie 2012. Ea are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, soluție prefigurată prin «erata» din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea CCR nr. 3 din 2 august 2012, «erată» la adoptarea căreia nu am fost consultați, procedeu fără precedent în jurisprudența constituțională”, scriau cei trei judecători în 2012.

Motive invocate

Aceștia susțineau că nici cetățenii români cu domiciliul în străinătate și nici cei cu buletinul expirat nu ar fi trebuit să figureze pe listele electorale permanente.

„Prin urmare, includerea în listele electorale permanente a celor 1.101.809 cetățeni români cu domiciliul ori reședința în străinătate, la care se adaugă o parte dintre ceilalți 1.468.369 cetățeni aflați în aceeași situație, dintre care unii sunt minori este de natură să afecteze rezultatul referendumului (…) Considerăm că listele electorale permanente nu pot cuprinde nici pe cei 512.379 cetățeni români cu drept de vot ale căror acte de identitate au expirat”, se mai arăta în opinia separată formulată de Predescu, Gaspar și Toader. În consecință, ei au scris că „datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului”.

PSD, atac la Minea

Acum o săptămână, deputatul PSD Marian Neacșu a sesizat Biroul Permanent cerând o clarificare pentru numirea la CC a judecătorului Ștefan Minea în 2010, când Valer Dorneanu a fost invalidat pentru că a obținut votul majorității simple, iar Curtea, pentru Dan Șova, a spus că hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă. Neacșu a explicat că, în 2010, inițial, a fost admisă numirea lui Valer Dorneanu ca judecător, prin votul majorității simple a deputaților, dar PDL a obținut, „printr-o majoritatea conjuncturală”, reluarea votului, fiind propus Ștefan Minea. Acesta din urmă a obținut postul de judecător cu voturile a jumătatea plus unu din numărul total al deputaților. Biroul Permanent a decis să trimită sesizarea la Comisia Juridică.