Centrul de Resurse Juridice atrage atenția că practica CSAT de a completa cadrul legal existent în domeniul securității naționale prin intermediul unor acte normative clasificate, cu forță juridică inferioară legii, este neconstituțională și pune în primejdie gravă caracterul democratic al statului român.
“Faptul că sistemul instituit de CSAT există necontestat de mai bine de doisprezece ani denotă că nu avem de-a face cu o simplă omisiune ocazională din partea acestei instituții, ci cu o practică bine înrădăcinată care sfidează principiile democratice înscrise în Constituție”, arată Centrul de Resurse Juridice într-un comunicat .
Deasemenea, Centrul de Resurse Juridice solicită CSAT să adopte și să publice cât mai rapid un punct de vedere oficial privind caracterul neconstituțional al practicii sale din ultimii doisprezece ani, precum și măsurile ce urmează a fi luate pentru a readuce integral în legalitate politica statului român în domeniul luptei anticorupție.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat luni, 16 ianuarie 2017, punctul de vedere al Departamentului Securității Naționale (DSN) din cadrul Administrației Prezidențiale cu privire la activitatea SRI în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției. Documentul, emis în urmă cu aproape un an, a fost redactat în contextul în care UNJR a solicitat CSAT, în baza Legii nr. 544/2001, comunicarea tuturor hotărârilor CSAT care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului și justiție.
Ne puteți urmări și pe Google News
Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a adresat o solicitare similară CSAT la data de 16 februarie 2016, adică exact în ziua redactării răspunsului adresat UNJR, dar non-răspunsul Administrației Prezidențiale nu clarifică niciuna dintre problemele pe care le-am ridicat.
“Ceea ce reprezintă însă un semnal de alarmă mult mai grav relevat de adresa DSN este disprețul față de normele constituționale și principiile democratice care reiese din modul în care CSAT a angajat SRI în lupta anticorupție, dispreț care cu timpul a evoluat și s-a constituit într-un veritabil sistem de legiferare secret și nedemocratic, ce funcționează în paralel cu și independent față de statul de drept instituit prin Constituție.
Practic, comunicatul DSN admite că CSAT a „completat” Legea nr. 51/1991 privind Securitatea Națională pe căi extra-legale, adică prin intermediul hotărârilor acestui for și a diverselor strategii din domeniul securității și apărării naționale, cu scopul de a permite, facilita și spori implicarea serviciilor de informații în domeniul luptei împotriva corupției, în afara cadrului legal existent”, se mai arată în comunicatul CRJ.
“Motivul pentru care CSAT a decis să recurgă la astfel de mijloace este că „elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comuniste, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen”. Justificarea halucinantă oferită de CSAT denotă o gravă lipsă de respect față de principiile constituționale ce guvernează exercițiul democrației în România, care nu permit unei instituții a statului să desconsidere și să ignore o lege aflată în vigoare. Chiar dacă Legea nr. 51/1991 ar fi inadecvată în contextul amenințărilor curente la adresa securității naționale a României, ea reprezintă în continuare expresia voinței Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a țării, fiind obligatorie, în forma sa curentă, inclusiv pentru SRI și CSAT. Inadecvarea unei legi la situația de fapt se corectează doar prin mecanismele prevăzute de Constituție, adică prin modificarea ei în Parlament, în mod transparent, nu prin completarea ei ilegală prin intermediul unor acte cu forță juridică inferioară emise ca urmare a aprecierilor unilaterale venite din partea instituții care nu poate legifera.
Și mai îngrijorător este faptul că din 2005 (adică de când „CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc si obiectiv de securitate”) și până în prezent s-a preferat ca „legiferarea” în domeniul anti-corupției să rămână în afara cadrului legal și deci a condițiilor de transparență esențiale pentru orice democrație funcțională. Nu vorbim deci de o conduită neconstituțională izolată a CSAT, ci de participarea acestei instituții la crearea și menținerea unui sistem paralel de acțiune a statului în domeniul anticorupției, sistem a cărui întindere, practici și efecte nu pot fi cunoscute pe deplin din cauza caracterului său predominant clasificat”, se mai arată în comunicat.
Recomandările noastre
